Concertul absolvenților-2022, ai Colegiului Național de Arte Dinu Lipatti din București, de la sala Radio

După tradiție, absolvenții instrumentiști ai Colegiului Național de Arte «Dinu Lipatti» din București [1] susțin la finele fiecărui an școlar, un spectacol extraordinar, la una din marile săli de concerte ale Capitalei. Anul acesta, evenimentul a avut loc la sala «Mihail Jora» a Societății Române de Radiodifuziune, în data de 30 mai 2022, un concert matinal.


Orchestra simfonică a Colegiului Național de Arte Dinu Lipatti, dirijată de domnul profesor Andrei Ștefan Racu, a acompaniat pe rând, șapte dintre cei mai valoroși tineri absolvenți: pianistul Fabiani Prcsina (la clasa prof. Elena Petrenco), violonistul Damian Radu Florescu (la clasa Magdalena Ursu), trombonistul Ion Marian (la clasa prof. Vasile Zamfir), violonistul Georgică Alexandru Pârvu (la clasa prof. Magdalena Ursu), clarinetistul Antonio Covaci (la clasa prof. Nicolae Spătaru), violonistul Ștefan Aprodu (la clasa prof. Magdalena Ursu) și violoncelista Sofia Blându (la clasa prof. Mircea Marian).


Prezentatoarea de pe scena sălii Radio a fost Iuliana Boanță, absolventă - șefă de promoție - a secției de Arta actorului, a aceluiași Colegiu Național de Arte «Dinu Lipatti», o prezență agreabilă, având calități actoricești promițătoare (dicție clară, concentrare, empatie, spontaneitate și improvizație), dovedite prin premiile câștigate la Olimpiadele Naționale.


Am ascultat un concert deosebit de frumos, care a bucurat inimile spectatorilor - profesori, elevi, părinți și invitați - mai ales prin profesionalismul etalat cât și datorită repertoriului prezentat, ales cu mult simț estetic. Lucrări din literatura concertantă universală, de dificultate sporită, au încântat auditoriul prin varietate și interpretare înclinată către relevarea stilemelor muzicale.

Un cuvânt de apreciere se cuvine profesorilor îndrumători ai acestor talentați tineri instrumentiști. Prea puțin cunoscuți și mediatizați, munca acestor cadre didactice de specialitate ale Colegiului - asiduă, dedicată plină de calități pedagogice excepționale - iese la lumina rampei tocmai după investiția culturală neprețuită: elevul - viitor interpret muzician de elită. E o activitate de cizelare continuă a diamantului aflat în fiecare copil sau adolescent - totul cu abnegație părintească, artă a comunicării, cunoștințe de psihologie, sacrificiu de sine, perseverență. Un Colegiu vocațional, precum este cel care poartă numele celebrului pianist român Dinu Lipatti, reprezintă un patrimoniu cultural uman deosebit. Iar un instrumentist de format de-a lungul a doisprezece ani, înglobează - dincolo de travaliul individual zilnic și aproape fără încetare - cunoștințe acumulate prin parcurgerea programelor mai multor discipline de specialitate (instrument, corepetiție, pian general, teorie și solfegii, muzică de cameră, orchestră, istoria muzicii și forme, armonie) și, nu în ultimul rând, de cultură generală. O apariție pe scenă ca interpret nu poate fi fraudată; din contra, ea este un moment de maximă sinceritate, loialitate față de muzică, reprezentând emoția creativă, voința interpretativă, precum și bucuria unică a întâlnirii cu frumosul.

Acestea toate le-am simțit pe viu, în sala Radio, la acest concert al absolvenților generației 2022.


Matineul muzical a debutat cu pianistul Fabian Prcsina [2], care a cântat prima parte din Concertul pentru pian și orchestră nr. 21 în do major, KV. 467 de Wolfgang Amadeus Mozart, acompaniat de orchestra simfonică a Colegiului Național de Arte «Dinu Lipatti» din București, dirijată de profesorul Andrei Ștefan Racu. Concertul, compus în anul 1785, face parte din grupul concertelor simfonice ale lui Mozart, fiind de inspirație haydniană. După prezentarea temei principale din Expoziția orchestrală a formei de sonată, asemănătoare marșului (în trei variante: mai întâi muzică de cameră, apoi tutti și, în final contrapunctic, între ele apărând și tema secundă), în Expoziția solistică, pianul reitera ideea muzicală principală, ca apoi să introducă o a treia temă. Coincidență sau nu, câteva scale cromatice care fac trecerea spre adevărata temă secundă, ce apare și în Concertul nr. 3 pentru corn și orchestră - mă duceau cu gândul la faptul că acest pianist Fabian Prcsina știe să cânte și la corn.

În postură de pianist solist, Fabian Prcsina se remarcă printr-o bună conducere a frazei muzicale, o bună pendulare între caracterul de marș și cel ludic, vesel al acestei muzici mozartiene, o logică edificare dinamică a secvențelor, menținerea tempo-ului Allegro și o clară articulație pianistică.


Acompaniamentul orchestral a fost unul precis ritmic, cu contratimpi bine marcați la corzi. În cadența solistică, agogica liberă sublinia modulațiile.

Aplauze și buchete de flori au răsplătit interpretarea plină de dinamism a pianistului Fabian Prcsina.

A urmat violonistul Damian Radu Florescu [3], cântând prima parte din Concertul pentru vioară și orchestră nr. 1 în re major, op. 19 de Serghei Prokofiev, acompaniat de aceeași orchestră, dirijată de Andrei Racu.


Un concert dificil sub aspect tehnic, dar și muzical interpretat în stil, cu un sunet frumos timbrat, mai ales în registrul acut și supra-acut al viorii. Violonistul Damian Radu Florescu a reușit să confere muzicii lui Prokofiev acel caracter sarcastic unic. Remarcabilă și reliefarea desfășurării melodice prin accente expresive pe triluri, tehnica de staccato, acordurile reluate rapid în pizzicato, precum și pregnanța formulelor ritmice punctate și vivacitatea apogiaturilor. Damian Radu Florescu are o tehnică solidă, iar stăpânirea dublelor coarde și parcurgerea pasajelor de virtuozitate a fost realizată cu naturalețe. Frumos s-a auzit de asemenea, momentul în care harpa și pizzicato-ul corzilor se împleteau sonor. Stretto-ul a beneficiat de o gradare a accelerando-ului, urmată de o liniștire a intensității prin diminuendo. Cadența laconică cu aspect polifonic s-a încheiat pe un unison mat. Secțiunea în care flautul solo intona o temă lirică căpăta irizații de aripă de libelulă fremătând, prin figurațiile viorii soliste, în registrul acut.

Multe aplauze și flori au încununat prestația excelentă a acestui violonist.

În continuare, am ascultat prima parte Allegro maestoso din Concertino pentru trombon și orchestră, op. 4 de Ferdinand Ernst Victor Carl David, în interpretarea tânărului Ion Marian [4] Lucrarea a fost scrisă în anul 1837. Piesa a avut un succes imens, iar tromboniștii vremii, din toată Europa, au inclus-o în repertoriul lor [5].


Apreciabil sunetul frumos timbrat, catifelat, construit în stil romantic cu acele valuri crescendo-diminuendo. Deși cu un registru mai redus decât cel al trompetei, trombonul solicită din plin atât ambușura, cât și o bună tehnică de glisare a culisei. Ion Marian a cântat cu aplomb pasajele de virtuozitate, având și o frazare elegantă a firului melodic; el a stârnit ropote de aplauze la final.


A urmat violonistul Georgică Alexandru Pârvu [6], care a cântat piesa La Campanella de Niccolò Paganini, într-un aranjament de Laura Ana Mânzat. Melodia piesei provine din mișcarea finală a Concertului pentru vioară nr. 2 în si minor, op. 7 de Niccolò Paganini, unde sunetul clopotului este imitat de orchestră și, în unele pasaje, de către solist. Un violonist cu o tehnică excepțională, mânuind cu ușurință arcușul, fie în trăsături sărite (ricochet, spiccato, staccato volant), fie în cele etanșate, aderente la coardă (detaché, legato), în combinații alambicate, dar folosind și o tehnică a mâinii stângi, cu degetele "alergând" pe toată tastiera viorii. Acompaniamentul orchestral însă, acoperea de multe ori sunetele instrumentului solist. Frumos a sunat cadența, în care Georgică Alexandru Pârvu s-a desfășurat cu pasajele strălucitoare.


O mulțime de aplauze și strigăte de bravo s-au auzit la sfârșitul piesei.

A urmat prima parte a Concertului pentru clarinet și orchestra nr. 1 în fa minor, op. 73 de Carl Maria von Weber, interpretată de Antonio Covaci [7]. Această parte de concert a fost inovatoare pentru acea vreme, unii compozitori (Ludwig van Beethoven sau Felix Mendelssohn) preluând aspecte stilistice caracteristice.

Antonio Covaci a interpretat acest cunoscut concert de clarinet dovedindu-și calitățile de tehnică instrumentală și cele de expresie muzicală. Omogenitatea timbrală în toate registrele, emisia controlată, articulația, frazarea cu puncte culminante evidențiate, susținerea discursului muzical, realizarea veloce a unor pasaje rapide - cuprinzând game cromatice și arpegii, o cadență executată cu virtuozitate - sunt atuurile sale pe care publicul le-a aplaudat și ovaționat din plin.


În continuare, l-am ascultat pe Violonistul Ștefan Aprodu care a interpretat în premieră, prima parte din propriul concert - Concertul nr.3 pentru vioară și orchestră în mi minor. Ștefan Aprodu este totodată absolvent al Facultății de Muzică Dondolo Russo Private Musikkhogskole din Norvegia, la secția Compoziție. Câștigător al unor competiții naționale și internaționale precum International Violin Competition Vasco Abadjiev - Sofia, Bulgaria. Ștefan Aprodu este în prezent selecționat pentru faza semifinală a Concursului Internațional George Enescu, ediția 2022, secțiunea de vioară.


Concertul nr. 3, compus și interpretat în primă audiție de Ștefan Aprodu este interesant prin mozaicul de influențe ale unor muzici etnice (românești, spaniole), atât prin temele patetice intonate pe coarda gravă a viorii, cât și prin virtuozitatea instrumentală. Foarte reușită mi s-a părut secțiunea în care vioara solistă intonează împreună cu trompeta o cantilenă. Un anume eclectism se întrevedea în utilizarea unor armonii de sextă napolitană, în folosirea unui fir melodic aducând a canzonetta italiana, precum și prin prezența elementelor contrapunctice. Contrastant era patetismul cu unda de lascivitate, alcătuind un amalgam expresiv straniu. Cadența solistică solicita atât latura cantabilă, cât și agilitatea. Se perindau acolo pasaje în duble coarde și zone folosind un tremolo intens. În timpul tutti-urilor orchestrale, Ștefan Aprodu prelua parcă și rolul de dirijor, sugerând interpreților prin gesturi corporale (o legănare) prim-planurile sonore.

În încheierea concertului absolvenților Colegiului Național de Arte «Dinu Lipatti» din București, am ascultat prima parte din Concertul pentru violoncel și orchestră în si minor de Antonin Dvořák, în interpretarea violoncelistei Sofia Blându. Deținătoare a unor premii la competiții de interpretare din Ungaria, Ucraina și România, ea a fost selecționată de curând, pentru faza semifinală a Concursului Internațional George Enescu, ediția 2022, secțiunea violoncel.


O interpretare captivantă a unei dificile partituri, realizată cu dezinvoltură și maturitate artistică. Violoncelista Sofia Blându emoționează ascultătorul, simte spiritul ceh al muzicii lui Dvořák. Posedă un sunet foarte calitativ, utilizând un vibrato cald, cantilenele sale dezvăluiau o lume interioară sensibilă, autentică. Pasajele cu bariolaje erau cântate interesant, cu relief, și mai ales cu ascultarea temei suprapuse, intonate de flaut. Astfel, acompaniamentul devenea viu, solista dovedindu-și totodată, abilitățile deosebite de partener de muzică de cameră.


Ansamblul orchestral suna plin, iar dozajul intensităților tuturor compartimentelor era unul bine echilibrat. Am remarcat faptul că Ștefan Aprodu a revenit în orchestră, cântând în fruntea partidei de violă. Un muzician complex.

Dirijorul Andrei Ștefan Racu a condus orchestra tinerilor muzicieni cu fermitate, precizie, spontaneitate și multă empatie. La finalul concertului, în aplauzele auditoriului, au revenit pe scenă toți soliștii.


Aplauzele puternice și îndelungate au răsplătit interpreții de pe scenă.

Dacă la o primă audiție a unei lucrări, compozitorul este prezent în sală, el este invitat să urce pe scenă, spre a fi aplaudat alături de interpreți și dirijor. Cred că, la un concert de soliști absolvenți ai unui Colegiu de Arte, care cântă în public, merită să fie aclamat și profesorul de instrument, cel care l-a pregătit ani de zile. Magistrul ar trebui chemat pe podium spre a fi aplaudat alături de discipolul său. Profesoara de vioară Magdalena Ursu, profesoara de pian Elena Petrenco, profesorul de trombon Vasile Zamfir, profesorul de clarinet Nicolae Spătaru și profesorul de violoncel Mircea Marian merită din plin și cu toată dragostea, calde felicitări.

NOTE
[1] Colegiul Național de Arte Dinu Lipatti din București este atestat drept prima școală de muzică din București, cu o istorie ce își are începutul în anul 1949. Renumele impresionant al colegiului, recunoscut atât în țară, cât și în străinătate se datorează atât cadrelor didactice de marcă, cât și absolvenților de prim rang, artiști precum: violonistele Mihaela Martin, Liliana Ciulei, violoncelistul Marin Cazacu, sopranele Angela Gheorghiu și Ileana Cotrubaș și naistul Gheorghe Zamfir. Colegiul Național de Arte Dinu Lipatti este de peste zece ani cel care ocupă primul loc, în domeniul Olimpiadelor Școlare Naționale de Interpretare Muzicală. Totodată, Colegiul Național de Arte Dinu Lipatti este singurul din București care oferă specializare și în Arta actorului.
[2] Pianistul Fabiani Prcsina, de origine din Petroșani-Hunedoara, este câștigătorul a 30 de premii și patru mari trofee.
[3] Violonistul Damian Radu Florescu a câștigat premiul Concursului George Manoliu. Damian Radu Florescu cântă de asemenea, la contrabas.
[4] Ion Marian a câștigat premii la diferite concursuri precum: Emanuel Elenescu- Piatra Neamț și Concursul de la Brașov.
[5] A doua mișcare, Marcia funebre, pe care Ferdinand David a realizat-o și într-o versiune pentru vioară și pian, a fost interpretată la înmormântarea compozitorului.
[6] Violonistul Georgică Alexandru Pârvu a câștigat Premiul I, la Olimpiada Națională de la Timișoara, ediția 2022.
[7] Clarinetistul Antonio Covaci a câștigat Lira de Aur, la Concursul Internațional de la Suceava.
*romania-muzical.ro/articol/concertul-absolvenilor-colegiului-naional-de-arte-dinu-lipatti