Punguța cu doi bani - 2032 Smart-Family la Festivalul Național de Teatru, 2022

O colaborare româno-italiană ne-a fost prezentată online de FNT 2022 (de vizionat online pe fnt.ro până pe 13 noiembrie 2022) într-un exercițiu complex de tehnologie a informației și dramă. Spectacolul 2032 Smart-Family s-a jucat simultan în România și Italia, totul fiind foarte bine sincronizat și subtitrat. Spectatorii din cele doua țări au avut ocazia să urmărească spectacolul în două săli de teatru sau online.

Soluțiile tehnice au fost ireproșabile, iar secvențe din acest spectacol ar putea fi foarte bine folosite și în filme documentare. Citez din prezentarea oficială: "Piesa explorează tema migrației și se bazează pe interviuri cu emigranți români și părinți vârstnici rămași acasă. Etapa de documentare pentru realizarea robotului a inclus ateliere de creație cu adulți și copii din România, Spania și Italia."


Trei actori de la Industria Scenică din zona Milano au fost pe scena teatrului din Italia, adică familia Visconti: Virginia, soțul ei Lorenzo și Amalia, fiica lor.

Actorii teatrului "George Ciprian" din Buzău au interpretat două roluri pe scena din România: un robot vorbăreț, Ogmios Z42 și Laura, mama Virginiei.

Virginia Visconti, născută Mihalcea, locuiește în Italia și plătește asigurări sociale și impozite în Italia. Ca medic, ea tratează bolnavii italieni și la un moment dat chiar îi sugerează mamei, rezidentă in România, să emigreze și ea în Italia, motivația fiind sistemul sanitar românesc cu neajunsurile cunoscute. Cu toate că ajută la însănătoșirea pacienților italieni, doctorița Virginia Visconti se plânge de faptul că nu e primită chiar cu brațele deschise de societatea italiană. Se străduiește totuși să locuiască în Italia. Virginia e căsătorită cu incolorul Lorenzo, nativ italian (iar melodicitatea dialogului româno-italian are farmec).

Laura Mihalcea, profesoară la pensie, trăiește singură în România și are probleme de sănătate. Pensia ei și serviciile medicale de care beneficiază sunt plătite de spectatorii din sala de teatru din București, în timp ce fiica ei plătește asigurări de pensie și de sănătate în Italia, servicii de care beneficiază spectatorii din sala din Italia.

După un infarct, Laura Mihalcea primește din partea familiei Visconti un robot vorbitor care trebuie să-i țină de urât, dar și să o supravegheze non stop. Deoarece nu locuiește în România, Virginia nu are posibilitatea să-și viziteze des mama, nicidecum s-o ajute în vreun fel. Așa că robotul Z42 încearcă să fie pentru Laura un punct de sprijin, adică un fel de familie electronică.

Dialogurile intre Laura, cea rămasă acasă și restul familiei din Italia sunt triste de la începutul până la sfârșitul spectacolului. Ce poate să spună Virginia, care nu a obținut în Italia azil politic, ci doar un simplu azil economic? Aproape nimic relevant. Discuțiile sterile despre Stăpânul Inelelor nu fac decât să descrie drumul ales de Occident spre o lume nouă, tehnologizată, dar fără puncte de reper si despre relațiile interumane moderne.

Pentru cei care ar vrea răspunsuri sau să urmărească o discuție mai amănunțită despre dilemele din această piesă, pot urmări filmul Câinele japonez (scenariul filmului se poate citi gratuit pe LiterNet aici). Dialogurile memorabile dintre Victor Rebengiuc și Șerban Pavlu (tată-fiu) radiografiază și ele aceeași tristețe a emigrației, dar cu accente japoneze.

2032 Smart-Family sau Câinele japonez ajung la aceiași concluzie. Luptele s-au pierdut rând pe rând și se anunță capitularea.

Cum îmi zicea un cunoscut: "A emigra e un proces in două etape. În prima etapă ești introdus într-o turbincă. De acolo ieși oarecum zăpăcit. Apoi ajungi într-o oarecare țară unde ajungi să trăiești viața altcuiva. Viața ca un film sincronizat. Depinde de fiecare cât durează acest film."

Dar acum suntem în plin festival, spectatorii se înghesuie la spectacolele FNT 2022 din București. Poate cine știe, la ediția FNT din 2023 vom vedea un afiș pe care va scrie: Monica Buzoianu (RO)

2032 Smart Family din 2022 a avut următoarea distribuție:
Laura Mihalcea: Aura Călărașu (RO)
Ogmios Z42: Smaranda Găbudeanu (RO)
Virginia Visconti: Monica Buzoianu (IT)
Amalia Visconti: Francesca Fatichenti (IT)
Lorenzo Visconti: Giovanni Longhin (IT)

Text de: Marina Hanganu și Bianca Trifan / Traducerea în italiană: Camilla Brison, Monica Buzoianu și Ioana Rufu
Regia: Marina Hanganu (RO) și Camilla Brison (IT)
Regia video: Armine Vosganian (RO)
Decorul: Andreea Diana Nistor (RO) și Greta Gasparini (IT)
Costumele: Marilena Montini (IT) și Andreea Diana Nistor (RO)
Muzica originală: Andrei Petrache (RO)
Light design: Costel Baciu (RO) și Marco Grisa (IT)
Multimedia și platformă de comunicare, design și mecanică robot, modelare și animație 3D: Ygreq Interactive (RO) - Cristian Iordache (director tehnic), Alexandru Andrei, Iulia Petronela Ioniță / Programare robot, rafinare mecanică și mentenanță: Bucharest Robots (RO) - Ana-Maria Stancu (CEO) și prof. ing. Marius Dumitrescu / Exterior robot și smartwatch: Lucian Păun (RO) / Ilustrații joc video: Alex Rusu (RO) / Control aplicații live: Filippo Di Dio (IT), Adrian Dragoman (RO), Marco Grisa (IT), Gabriel Ilie (RO), Gheorghe Ilie (RO), Agnese Manzella (IT), Enrico Mirante (IT), Davide Nocera (IT)
Co-producție: Teatrul "George Ciprian" Buzău (România) și Industria Scenica (Italia)