Diana Marincu este directoarea artistică a Fundației Art Encounters, co-organizator al două super-expoziții ce vor fi găzduite de splendidul Muzeu Național de Artă Timișoara din Piața Unirii: Victor Brauner: Invenții și magie (17 februarie - 28 mai 2023) și Constantin Brâncuși: Surse românești & perspective universale (30 septembrie 2023 - 28 ianuarie 2024). De asemenea, a 5-a ediție a Bienalei Art Encounters (My Rhino is Not a Myth. art science fictions) se va desfășura în perioada 19 mai - 16 iulie 2023.
Diana Marincu: Voi începe cu perspectiva de cetățean, pentru că întregul program al acestui an special pune accentul exact pe asta - pe fiecare dintre noi, ca jucători implicați în destinul unui oraș și în poveștile pe care le creăm despre el. Mă aștept, așadar, ca alături de mândria locală a locuitorilor din Timișoara, bine-cunoscută deja la nivel național, să se dezvolte și o responsabilitate durabilă și o energie creatoare. Mă aștept ca după acest an să nu mai simțim nevoia să trăim din gloria trecutului, ci să ne mândrim cu prezentul. Să ne simțim ca o comunitate și să ne apreciem între noi mai mult. Apoi, în calitate de curator și director artistic al unei instituții culturale importante cum este Art Encounters, așteptările mele sunt ca pe termen lung să învățăm să hrănim fluxul enorm de artiști și oameni de cultură care vor îmbiba orașul în acest an, să reușim să ne păstrăm standardele ridicate și să continuăm un program de calitate alături de colegii noștri. Să nu privim acest an ca pe o excepție, ci ca pe o nouă "regulă".
M.B.: Conform Programului Cultural 2023, publicat pe site-ul oficial al Capitalei (timisoara2023.eu/momente-importante/), Art Encounters va organiza trei evenimente ce se anunță cu totul excepționale. Să începem cu expoziția Victor Brauner: Invenții și magie, care va fi vernisată pe 17 februarie 2023, în weekend-ul ce va marca debutul oficial al evenimentului Timișoara - Capitală Europeană a Culturii, și va fi găzduită până pe 28 mai 2023 de Muzeul Național de Artă Timișoara.
D.M.: Expoziția a fost sugerată de către Institutul Cultural Francez din Timișoare care ne-a abordat ținând cont de colaborarea anterioară foarte bună între Centrul Pompidou și Fundația Art Encounters cu ocazia expoziție Infra-Noir din 2021. Ideea a întâlnit în mod fericit entuziasmul co-organizatorilor, Consiliul Județean Timiș, Muzeul Național de Artă Timișoara, alături de sprijinul generos al Centrului Pompidou din Paris, deținătorul celei mai mari colecții Brauner. Curatoarea expoziției, Camille Morando, expertă în opera artistului suprarealist de origine română, a propus o selecție de lucrări care acoperă cea mai importantă perioadă a creației lui Brauner, mai mult de cincizeci de tablouri. Influența acestui artist remarcabil continuă să se simtă în rândul pictorilor contemporani, iar relevanța suprarealismului astăzi cred că este vizibilă pe scena internațională a artei, fie și dacă ne uităm doar la cercetarea curatorială întreprinsă de Cecilia Alemani, curatoarea Bienalei de artă de la Veneția 2022, care a ales să se inspire din convingerile artiștilor suprarealiști că lumea poate fi constant reinventată prin prisma imaginației. Visul, subconștientul, magia, mitologia, misticismul, alteritatea radicală, sondarea unei interiorități creative prin excelență, toate aceste ingrediente suprarealiste ne oferă încă, și astăzi, o "lecție" interesantă despre rolul artei în viața de zi cu zi și puterea de a transgresa neajunsurile prezentului.
M.B.: Între 19 mai și 16 iulie 2023, propuneți a 5-a ediție a Bienalei Art Encounters: My Rhino is Not a Myth. art science fictions. Cine va fi curatorul ediției, care este conceptul pe care îl propune, care vor fi principalele evenimente găzduite de Bienală și unde se vor desfășura?
D.M.: Suntem mândri să lucrăm la această a cincea ediție a Bienalei cu Adrian Notz, curator elvețian cu o amplă experiență în împletirile dintre arta contemporană și avangardele istorice, cu un apetit pentru experimentalism și nonconformism, cu o pasiune pentru arta românească și pentru hibridizările instituționale autohtone. Adrian Notz lucrează acum alături de un colectiv curatorial strâns în jurul sesiunilor de mentorat pe care le-a practicat ca lider al Școlii Curatoriale de Toamnă 2020: Cristina Bută, Monica Dănilă, Edith Lázár, Ann Mbuti, Cristina Stoenescu și Georgia Țidorescu.
Tema aleasă în 2023 este legată de simbioza dintre artă și știință, ca două domenii care acum se reconciliază, după ce multă vreme s-au găsit pe poziții duale, deși porniseră ca un corp comun, dacă ne uităm la epoca Renașterii, de exemplu. Titlul Bienalei din 2023, My Rhino is Not a Myth, se referă la două povești distincte. Prima are legătură cu celebrul artist umanist german Albrecht Dürer (1471-1528), care propune prin gravura Rinocerului o reprezentare aflată între ficțiune și realitate - artistul nu văzuse vreodată animalul, ci îl reprodusese după anumite relatări și schițe. A doua referință importantă este la celebra piesă a lui Eugen Ionescu, Rinocerii, mai actuală ca oricând ținând cont de pendularea perpetuă dintre "absurd" și "normalitate", de răsturnarea percepțiilor și inventarea realităților, de răul în formele lui cele mai perfide, care duce inevitabil la formarea regimurilor totalitare, dar și la umanitatea fragilă, gata oricând să se conformeze. O bienală, așadar, care vorbește despre problemele actuale, dar prin intermediul metaforei, cea mai aptă metodă de a discuta "indiscutabilul".
Principalele evenimente propuse în cadrul Bienalei sunt, în primul rând, expozițiile centrale, care vor avea loc în șapte spații expoziționale, urmărind patru direcții: Carriers of New Seeds (despre postcolonialism și noua paradigmă a cunoașterii non-umane), Anticipations and Sighs (care cercetează spiritul dark sci-fi pentru a explora frica, violența și utopiile), Broken Cyphers (rescrierea și reinventarea iconografiei, a diferitelor limbaje, a codurilor computaționale și altele) și Streams of Navigation (propunând diferite strategii narative ale lumii de azi).
În același timp, platforma complementară a Bienalei își dorește să pună un accent deosebit pe contribuția spațiilor artist run la ecosistemul artistic local (o formă de celebrare a artiștilor locali care au inițiative și aleg să se organizeze singuri): Avanpost, Balamuc, Baraka, Lapsus, Nava C2, Simultan.
De asemenea, programul amplu de mediere culturală pe care Bienala l-a demarat încă de la prima ediție, din 2015, va include: cursuri de introducere în arta contemporană în mai multe module, în jurul fiecărei expoziții distincte; artist talks; artist walks; proiecții de film cu dezbatere; workshop-uri susținute de artiști; tururi ghidate oferite publicului, disponibile și în format digital, materiale sub formă de pliante și jocuri digitale, video-uri online și interviuri cu artiștii.
În fine, Simpozionul de Artă și Tehnologie va aduce laolaltă trei oameni de știință și trei artiști importanți, pentru a stârni o discuție despre relevanța tehnologiei astăzi, arta ca model estetic, etica și estetica științei, antropocenul și noua paradigmă o omului contemporan și multe altele.
M.B.: Al treilea mare eveniment marca Art Encounters va fi expoziția Constantin Brâncuși: Surse românești & perspective universale. Când va avea loc vernisajul și care vor fi principalele lucrări expuse?
D.M.: Expoziția se va deschide pe 30 septembrie 2023 și va reuni, pentru prima dată după 50 de ani în România, sculpturi emblematice pentru perioada de maturitate a artistului, aflate în colecțiile marilor muzee ale lumii (precum Centrul Pompidou, Paris sau Tate Modern, Londra), dar și lucrări din tinerețea acestuia, aflate în colecții muzeale din România și colecții particulare din lume. În dialog cu sculpturile, va fi expusă și o selecție inedită de fotografii, desene, documente și fragmente filmate de artist. Curatoarea Doina Lemny, unul dintre cei mai apreciați specialiști în arta lui Constantin Brâncuși, propune urmărirea creației artistului de la originile sale românești la dialogul internațional pe care l-a stabilit odată ajuns la Paris. Printre cele mai importante lucrări care vor fi expuse la Timișoara se numără: Muza adormită (1910) și Borna-frontieră (1945) de la Centrul Pompidou, Măiastra (1911) de la Tate Modern, Sărutul (1907) de la Muzeul Național de Artă Craiova.
M.B.: Care sunt instituțiile alături de care organizați cele trei evenimente și cine sunt finanțatorii?
D.M.: În cazul Bienalei, Fundația Art Encounters este principalul organizator, fiind un eveniment finanțat de Primăria Municipiului Timișoara, prin intermediul Centrului de Proiecte, și de AFCN. Partener principal este, ca la fiecare ediție, Raiffeisen Bank.
Pentru expoziția Victor Brauner, organizatori sunt: Centrul Pompidou, Muzeul Național de Artă Timișoara, Fundația Art Encounters, Institutul Francez din România, proiect finanțat de Consiliul Județean Timiș. Partenerul principal este Banca Transilvania, cu sprijinul: Comité Brauner, Fondation du Judaïsme Français, Arta Grafică (pentru apariția catalogului), KPMG, Regina Maria.
Expoziția Brâncuși este organizată de Muzeul Național de Artă Timișoara, Fundația Art Encounters, Institutul Francez din România și este finanțată de Consiliul Județean Timiș. Partenerul principal este Banca Transilvania.
M.B.: Dacă vom face un nou interviu în ianuarie 2024, ce credeți că veți spune despre cum a fost Timișoara - Capitală Europeană a Culturii?
D.M.: Voi spune probabil că a trecut prea repede și prea ușor. Hahaha. Sau o voi cita pe prietena-Bufniță (n.r. una dintre cele două proprietare ale librăriei Două bufnițe din Piața Unirii din Timișoara), Oana Doboși, convinsă că "există viață și după 2023!".