aprilie 2023
Festivalul de Film Documentar One World România, 2023
La Nămăiești, aproape de Câmpulung Muscel, soldații români au rezistat eroic austro-ungarilor în timpul Primului Război Mondial. În amintirea lor, s-a ridicat un mausoleu, vizitat acum de zeci de generații de elevi. Acolo mai este și o biserică săpată în stâncă, tot o mărturie a rezistenței. A virtuții spirituale în fața păcatelor.

Însă, la Nămăiești, rezistă în fața sărăciei și discriminării și o comunitate compactă de rromi. După căderea comunismului, care le întinsese o plasă de salvare prin cooptarea, mai mult sau mai puțin forțată, în activități industriale, au rămas fără niciun fel de perspectivă. Mulți au plecat la cerșit în Europa occidentală.


Dintre ei, Andrei Schwartz alege să îi urmărească pe Maria și Țîrloi până la Hamburg, unde cei doi cerșesc pe unde apucă. Este iarnă, iar traiul pe sub podurile orașului este, deocamdată, varianta lor de a experimenta "visul european".

Pe lângă cei doi protagoniști, cunoaștem și alții, rude de-ale lor din sat, care au aceeași soartă. Lamentații istorice privind sărăcia endemică, deplângerea comunismului, grijile pentru familiile lărgite dincolo de rațiune, îngrijorările față de ravagiile alcoolului și violența pe care o aduce în comunitate. Nimic nou, am zice, doar o privire empatică asupra unor marginalizați.

Însă, printre picături, pare că ceva se mișcă. Unii dintre rromii care cerșesc în Hamburg se laudă că au copii care urmează școală.

Ne atrage atenția că Țîrloi a renunțat la alcool. Spune cu mândrie că e abstinent de vreo patru luni. Primele luni, cele mai grele. Nu face declarații emfatice despre cum își va schimba viața, doar un început de zâmbet de mândrie i se vede în barba murdară.

Și, chiar mai important, îl vedem pe Țîrloi cum, într-o bună zi, se bărbierește sub un pod și pornește spre o viață nouă. Nu credem din prima, însă, încet-încet, reușește să obțină o slujbă ca vânzător de ziare. Acum stă bărbierit și cu un badge cu fotografia lui la gât. Activitatea lui nu e mult diferită de cea de la începutul filmului. În continuare, este la mila comunității creștine germane care i-a pus la dispoziție un apartament curat. Însă, ceva s-a schimbat în atitudinea sa. Pare un om serios, îngrijit, curat. Rupe chiar câteva cuvinte în germană. Are o slujbă, iar asta îl diferențiază de toți ceilalți.

Așa cum Avraam a primit porunca divină "Ieși din țara ta, dintre rudeniile tale și din casa tatălui tău și vino în țara pe care ți-o voi arăta!" (Geneza 12, 1), la fel Țîrloi încearcă să iasă din moștenirea încăpățânată a sărăciei și să găsească o patrie adoptivă.

În contrapartidă, apare un consătean distrus. Acesta se mândrește că a muncit în timpului comunismului și deplânge că acum a ajuns cerșetor. Clar, omul acesta a pierdut pariul cu viața. Odată cu locul de muncă, și-a pierdut și respectul de sine și nu sunt semne că și l-ar mai putea recăpăta.

Andrei Schwartz nu aruncă o privire antropologică asupra acestor oameni. Deși utilizează metoda observației și, uneori, le ia frânturi de interviuri nestructurate, nu le cercetează ideile, mentalitățile. El încearcă doar să le arate dezrădăcinarea, dificultatea de a fi acceptați într-o Europă care mai are mult până la a fi un creuzet fertil și puternic.

În niciun caz nu dorește să facă o monografie a acestei comunități. De exemplu, nu aflăm nici cel mai mic indiciu dacă strămoșii celor de azi au fost cumva robi pe moșia mănăstirii de lângă ei, dacă au muncit neplătit pentru construcția ei.

În schimb, realizatorul filmului se apropie de toți subiecții săi cu căldură și deschidere umană. Caută semnele acelor hotărâri personale, ale deciziilor adesea nespuse, care pot să zidească sau să dărâme un om. Elimină multe dintre dialogurile pe care probabil le-a purtat cu subiecții săi.

Din ceea ce a păstrat, se vede clar că nu-i judecă, dar caută uneori cauzele concrete care i-a dus în această situație pe fiecare. Unii, de exemplu, au avut șansa de a lucra la un abator, dar au renunțat, pentru că nu aveau pregătirea necesară. Sau, cel puțin asta spun ei. Nu aflăm nimic mai mult despre această posibilitate.

Europa Passage este, așadar, un documentar despre soarta disperată a multor rromi, care încearcă să-și construiască viața în pofida sărăciei istorice și să profite de libera trecere europeană, și luminează astfel o realitate socială mult mai consistentă decât discursurile luminoase oficiale.

Biletele pentru vizionarea online a documentarului Europa Passage sunt disponibile pe site-ul eventbook.ro/one-world-romania-online. Documentarul poate fi vizionat până pe 30 aprilie 2023.



0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus