Bunăoară, în seara a 6-a a TESZT 2023, cei peste 100 de spectatori au fost invitați să se așeze pe scaunele așezate în formă de potcoavă îmbrățișând zona în care au evoluat, vreme de 100 de minute, excelentele actrițe și excelenții actori macedoneni care au creat și interpretat ACT(O)RIțe / ACT(O)ReSses / ГЛУМиЦИ, spectacolul al companiei independente Artopia Skopje (înființată în martie 2016). Altor câtorva spectatori li s-a permis să se așeze undeva mai departe, pe gradenele pe care sunt, de obicei, așezate scaunele publicului. Tuturor celor prezenți li s-a oferit de către unul din membrii echipei spectacolului câte una bucată pahar de plastic cu rachiu / ракија macedonean. Parfumat și tare. Așa, în dășchidere. Pentru deschidere.
Și-apoi a început joaca. Confesiunea. Datul în spectacol. Interacțiunea cu publicul Comedia. Ironia. Satira. Comentariul social. Drama. Cântarea. Dansul. Teatrul. Câte puțin / mult din fiecare. Pornind de la Cehov. Pescărușul. Monologuri. Despre ce vasăzică actoria. Din perspectiva femeii. Din cea a bărbatului. Din cea a travestitului.
Câțiva dintre actori rostesc monologuri d-ale Ninei, d-ale Arkadinei. Se îmbracă în rochii, merg pe tocuri. Nu e atât un exercițiu de diversitate, cât un semn al identității fragile, fluide, nesigure, în continuă auto-chestionare și schimbare. Ceva mai devreme, o actriță a povestit despre sciatica ce o chinuie și a invitat un spectator să o maseze cu un unguent. O alta a vorbit despre interdicția de a juca pe care a primit-o când a rămas însărcinată. Nu de la medic. De la regizor. Într-o scenă în 3 gâlgâind de umor, bărbatul regizor de cinema îi arată femeii actriță cum se ating organele genitale ale bărbatului actor. Apoi, îi arată bărbatului actor cum se face amor cu femeia actriță (Nataša Petrović numără, în alt moment, de câte roluri în care a fost dezbrăcată a avut parte).
ACT(O)RIțe e suficient de auto-ironic încât să exemplifice abuzul de putere al bărbatului regizor nu doar în relația cu prea frumoasa actriță, ci și docilul bărbat actor. Cum s-ar zice, în focul creației, marele regizor nu cunoaște, mă-nțelegi, limite. Cum tot de lipsă de limite suferă și bărbatul director / producător / director de casting care selectează actrițe între 17 și 36/37 ani din distribuția ACT(O)RIțe, dar și dintre cele prezente printre spectatori (e festival, e plin de actori și actrițe de la Csiki, de la Auăleu, de la German în audiență), le invită să pășească / defileze prin fața publicului și apoi roagă bărbații bogați prezenți să aleagă / liciteze / achiziționeze. Păi, nu?
Dar spectacolul celor 3 macedonence (Nataša Petrović, Simona Spirovska, Kristina Lelovac) și 5 macedoneni (Bojan Kirkovski, Nenad Mitevski, Nikola Nakovski, Nikola Risteski, Deniz Ajdarević) nu e doar despre moravurile lumii artistice ultra-contemporane (a cărui splendidă metaforă a fost scena când Kristina Lelovac a interpretat live acel Private Dancer care dădea numele unui album al Tinei Turner, tare emoționantă coincidența reprezentației de la TESZT în contextul acestui triste săptămâni!).
Textul (creație colectivă) sapă mai adânc. Actrițele și actorii ne vorbesc de propriile îndoieli, dubii, căutări. Asta după ce Simona Spirovska face un tur de orizont printre spectatori, întrebându-i (și notându-și) cum cred ei / noi că ar trebui să fie și ar trebui să nu fie o actriță. În drama lor ne regăsim fiecare. Cu ezitările, nesiguranțele, demonii noștri. Cu spaima lipsei de sens, cu certitudinea pierderii de entuziasm, cu angoasa deteriorării sănătății.
Reprezentația din TESZT 2023 a ACT(O)RIțe a avut mai multe probleme cu supratitrarea. Actrițele și actorii le-au salvat pe unele dintre ele vorbind în engleză. Altele, au rămas fără înțeles pentru non-vorbitorii de macedoneană sau sârbă. Cumva paradoxal, asta a folosit întregului. Am văzut actrițele și actorii schimbându-și costumele la vedere, făcându-și propriul machiaj, vorbind despre imperfecțiunile propriului trup, despre meandrele propriului suflet, atunci poate că ar fi bine să adăugăm un nou strat de înțelegere despre fragilitatea muncii lor. Sunt zile în care și partea tehnică se strică. Și la teatru, și în viețile noastre (a căror imperfecțiune se vădește adesea când cerem perfecțiunea de la ceilalți).
Tare bun vibe-ul oamenilor de la Artopia Skopje! ACT(O)RIțe se termină cu petrecere, cu muzică la maximum și spectatori invitați la dans, cu confeti și reflectoare colorate. Nu uitați că a început și (pentru cei plasați pe gradene, privind spectacolul de undeva de mai departe, ca pe un decor de film văzut într-un film în film) a continuat cu rachiu! Văzută oleacă de mai sus, așa arată acum planeta noastră, colțul nostru de lume și de scenă. Bem, râdem, plângem, bem, cântăm, dansăm, jucăm, nu cedăm! Petrecerea continuă.
(foto: Stefan Samandov - primele 6, Sonja Stavrova - ultimele 3)