Așadar, tema aleasă pentru această gală este Prezența actorului - față în față cu tehnologia. De ce această temă? Pentru că, pe de o parte, așa cum am precizat și în rândurile anterioare, tehnologia nu mai poate fi ignorată, pe de altă parte, ea s-a inserat și s-a simțit, mai prezentă ca oricând, în perioada pandemiei, când restricțiile au impus soluții pentru ca actul artistic să meargă mai departe, să se desfășoare, să supraviețuiască. Care ar fi doza ideală, cum să se raporteze actorul la tehnologie, ne încurcă sau ne ajută tehnologia? La aceste întrebări s-a încercat un răspuns prin atelierele care s-au desfășurat în perioada 26 - 29 august 2023, sub atenta îndrumare a regizorilor Alexandru Dabija și Leta Popescu (directorii artistici ai galei), a artistului Andrei Cozlac, respectiv un master-class susținut de scenograful Dragoș Buhagiar (susținut într-un cadru natural, mirific, al județului Alba, departe de orice legătură cu tehnologia; cu atât mai interesant!).
Și unde au avut loc aceste ateliere? Și unde va avea loc Gala? Din nou la Alba Iulia, județul Alba, care i-a primit (și continuă să îi primească) și de această dată cu mare bucurie pe toți cei care sunt implicați: organizatori, coordonatori, actori, jurați și invitați.
25 de actori, plini de dorință, de speranță, curioși, nerăbdători, emoționați au de trecut HOP-ul, pentru a fi prezenți pe scenă într-un alt fel. Chestionați de Oana Balaci (LiterNet - aici), respectiv Andreea Mihalache (Daily Magazine), despre cine sunt ei, cum au ajuns să facă teatru, importanța premiilor, de ce la HOP și ce așteptări au (și multe altele), acești 25 de tineri actori au răspuns cu maturitate și cu o mare doză de încredere în forțele proprii, conștienți fiind că sunt la un început de drum și într-o continuă căutare. Cam așa au răspuns la Actoria pentru mine este: pasiune, emoție, libertate, abilitatea de a crea lumi și a deschide larg ușa către ele, iubire, magie, frică, bucurie, vulnerabilitate, introspecție, fantezie, delir, pasiune devenită job (=happy), căutare, descoperire, muncă, viață, emoție, empatie, acțiune, un proces, o joacă și un meșteșug, prezent, o dorință care a devenit realitate.
De asemenea, majoritatea au spus că s-au înscris în această competiție nu atât pentru competiție, nu de dragul premiilor, cât mai degrabă pentru întâlnirile de care vor avea parte, cu mentorii lor și cu colegii de breaslă.
De la prima întâlnire, regizorul Alexandru Dabija a motivat alegerea acestei teme: că a fost o temă ispititoare, care implică realitatea, în comparație sau în raport cu realitatea altor vremuri, iar prezența actorului implică, de fapt, asumarea actului artistic, da capo al fine. Și pregătirea pentru o astfel de temă implică creativitatea și înțelegerea unei raportări justificate la tehnologie, fără exces și doar atât cât să potențeze, să augmenteze actul artistic, ca o prelungire firească, fără a anula OMUL, ACTORUL, folosind-o la doza necesară și suficientă. Baza jocului este regula. Orice joc rămâne un joc atâta timp cât are stabilite niște reguli și aceste reguli sunt respectate. altfel nu mai este joc. Și o regulă de bază în joc, în teatru, și nu numai în teatru, este ideea de colaborare, învățând, treptat, să îl asculți pe celălalt. Teatrul înseamnă echipă.
Iar regizoarea Leta Popescu a subliniat ideea că textul are importanța lui, indiscutabilă, și care nu trebuie anulată de tehnologie, din contră, este important să găsești acel mijloc tehnic potrivit pentru a ajunge la subtext. Și pentru asta e nevoie să înțelegem textul.
Andrei Cozlac, artist al utilizării tehnologiei pentru și în slujba actului artistic, le-a vorbit despre cât de important este să înțeleagă și să se raporteze la tehnologie atât cât este necesar actului artistic, modulând spațiul, seducând spectatorul. Nu folosesc o videoproiecție ca să redau o imagine, ci ca să o expunem ca o variație a expresiei umane. Tehnologia, în sine, este un obiect, care nu face nimic dacă nu intervine componenta umană. Gândul, o stare, un concept, nu mâna, mișcă camera. Complexitatea tehnologiei ar trebui să substituie gestului, manifestării artistice.
În completarea discursului lui Andrei Cozlac, Alexandru Dabija subliniază ideea că o imagine trebuie să vină dintr-un simț, o stare, care a fost dintotdeauna acolo și că este ceva organic. Ce fac cu dispozitivul ăsta? Eu sunt ACTOR, fac actorie. Așadar, să îl transformăm într-un partener., care trebuie contemplat, analizat. E ca un abecedar, dacă vreți, ca un limbaj, învățarea unei limbi. Întâi înveți vocabularul, apoi gramatica și mult mai târziu te apuci de estetică. De ce să folosesc tehnologie? Pentru că pot. Pentru că există. Dar nu ne despărțim de idea de actor, de prezență. Actorul trebuie să aibă prezență de spirit. Restul e doar un backup. Actorul e UNIC. Tehnologia este un alt zeu (așa cum era în antichitate, când s-au confruntat prima dată cu punerea în scenă a zeului, în așa fel încât să nu îi provoace mânie). Tehnologia te face să te duci înainte, dar fără să uiți cine ești tu.
Această competiție provoacă tânărul actor la a fi nu doar actor, un simplu executant, ci și propriul regizor. Exprimă! Nu fi un instrument, o prelungire a mâinii regizorului! Nu fi pasiv! (Dabija) Pentru că actorul prezent este cel care are capacitatea de a avea toți porii deschiși la toată lumea. (Leta Popescu)
Artistul este un constructor, spune Dragoș Buhagiar, care lasă ceva în urmă, de aceea este foarte important ce și cum construiești. Și ca să construiești trebuie să privești în jur cu atenție. Ceea ce facem noi (artiștii - n.m.) trebuie să fie o formă de exprimare și să ne reprezinte. Teatrul este o formă de comunicare pură.
Iată, patru artiști importanți ai scenei teatrale românești, care s-au întâlnit cu acei tineri care, alegând să se înscrie la această competiție, sunt dornici, nu atât de afirmare, cât de cunoaștere. Aceste întâlniri / ateliere formatoare, le-a deschis perspectiva învățării de sine, în raport cu tot ce este în jur, de la oameni, la obiecte, natură... Un actor trebuie să fie informat, să citească, să își îmbogățească continuu bagajul de cunoștințe, să devină un explorator permanent, indiferent de parcursul său artistic.
Am încercat să redau, cât de mult posibil, din dialogurile care au avut loc, prilejuite de aceste ateliere, pentru a înțelege, încă o dată, cât de important este acest proiect al UNITER-ului destinat tinerilor actori. Mai mulți au fost doritori, ceva mai puțini cei aleși. Dar, important este ca cei care nu au fost selectați să nu renunțe, atât cât vârsta le mai permite, de a se pregăti de alte HOP-uri (în viață sunt nenumărate de trecut). Iar cei care au trecut acest HOP, să-și mai ofere și altele.
Tineri frumoși, plini de viață, iubitori de teatru, baftă, vă spun, la concurs, și felicitări, pentru că deja sunteți niște câștigători!
Pe toți acești tineri îi puteți urmări LIVE pe site-ul https://galahop.uniter.ro/, contul de Facebook al Galei HOP (https://www.facebook.com/GalaHopGalaTanaruluiActor), contul de YouTube al UNITER (UNITER ROMANIA): Andrei Marius Barbu, Ama Beschieru, Paul Bondane, Cristina Casian, George Cocoș, Alexandru Condurat, Andrei Cristea, Eduard Crucianu, Radu Fărcane, Francesca Fülop, Maria Grosu, Robert Ioan, Oana Jipa, Tudor Manea, Andrei Mărgineanu, Răzvan Mîndruță, Ingrid Neacșu, Răzvan Omotă, Sașa Pânzaru, Andrei Pleșa, Sara Pongrac, Gabriela Porumbacu, Denissa Rogoz, Alexandru Romescu, Denisa Vraja (interviuri cu toți aici).
Vă puteți vota preferații pe 2 septembrie 2023, de la ora 00.00 până la 17.00, pe www.galahop.uniter.ro.
Și o să vă mai povestesc ce și cum de la concurs, de la gală...
(foto: Flaviu Dușa)
(va urma)