Un ţinut biblic, ca un fel de soră mai mică a grădinii Raiului, care nu ţipă că este frumoasă, nu se dă peste cap să fie băgată în seamă de peţitori, cu locuri înţesate de mistere şi de frumuseţi tulburătoare, fiecare cu legenda lui, în mijlocul căreia tronează un sfinx sau o djinnie, aceasta este Siria, iubita inimii Domnului.
Un regal ca în prima zi a pămåntului, în roşu incandescent, oranj, mieriu, vioriu şi stacojiu, primăvara la răsăritul soarelui, şi trandafiriu, prăzuliu şi auriu, toamna la apusul soarelui, aşa l-a surprins obiectivul Cezarinei Pomojnicu, fostă studentă la limba arabă în Damasc, într-o expoziţie dedicată Zilei naţionale a Siriei, găzduită de Biblioteca Centrală Universitară. Inima Damascului este marea Moschee Omeyadă, crescută în jurul Catedralei Sfântului Ioan Botezătorul, edificată pe templul roman al lui Jupiter, răsărit pe templul arameean al lui Ba'al Hadad.
Capul lui Ioan Botezătorul – sfânt venerat de musulmani sub numele Yahya – este adăpostit în mijlocul moscheii, lângă care se găseşte cel mai mare şi animat bazar sirian, Hamidiye. Obiectivul Cezarinei zăboveşte asupra tarabelor vrăjitorilor, apoi se mută la Ma'alula, în Antiliban, unde este peştera Sfintei Tecla şi unde se mai vorbeşte aramaica, limba lui Iisus. Apoi pleacă în Deşertul Siriei, la Palmyra sau Tadmor, cetate zidită de Solomon, oploşită sub colinele de nisip peste care s-a înstăpânit un duh de primăvară fistichiu, surprinde enormele colonade ale oraşului Zenobiei; în ţinutul Oraşelor Dispărute, la Serjilla şi la Catedrala Sfântului Simeon Stâlpnicul; la Apameea pe Orontes şi la Krak des Chevaliers, marea cetatea cruciată; la Bosra, în Nabateea, unde Profetul Muhammad, copil fiind, s-a întålnit cu preotul creştin Bahira, în drum spre Ierusalim, în timp ce mâna caravanele unchiului său Ibn Talib.
Un ţinut mirobolant numit Edom, care este fratele rebel al lui Isac, amândoi fiii lui Avraam, cel dintâi patriarh biblic, deopotrivă tatăl evreilor şi al arabilor, locuit de un popor care a fost eminamente creştin şi care şi-a păstrat identitatea arameeană, o lume mai fascinantă ca o şaradă şi care aşteaptă să fie dezlegată, aceasta este Siria, prima amantă a lui Dumnezeu.
Cezarina Pomojnicu, Expoziţie de fotografii, Biblioteca Centrală Universitară.