Brâncuşi - devenit fotograf pentru a-şi promova opera

Pînă în 1957, cînd a murit, sculptorul Constantin Brâncuşi a realizat peste 1.000 de fotografii. Se pare că interesul sculptorului pentru fotografie a început cît se poate de banal şi de pragmatic. Nemulţumit fiind că, în urma unei şedinţe foto, o lucrare în bronz nu mai are strălucirea obişnuită, îl întreabă pe fotograf ce s-a întîmplat. Acesta îi spune că, pentru a obţine o fotografie bună, a fost obligat să atenueze efectele luminoase ale bronzului prin pudrare. Furios, Brâncuşi renunţă la serviciile acelui fotograf pentru ca, începînd din acel moment, să îşi fotografieze singur lucrările.

O selecţie de 40 de tiraje moderne realizate după fotografiile originale făcute de Brâncuşi este expusă la Muzeul Naţional de Artă al României începînd din 1 septembrie, sub titlul Constantin Brâncuşi fotograf, o ipostază puţin cunoscută românilor. Cele 40 de fotografii din expoziţia de faţă reprezintă o donaţie a Centrului Pompidou din Paris, pentru că, pînă anul trecut, cînd au fost oferite de ministrul francez al Culturii, Renaud Donnadieu de Vabres, statului român, fotografiile au făcut parte din expoziţia permanentă a acestui muzeu.

Primele fotografii ale lucrărilor sculptorului român sînt realizate pe la începutul secolului XX de fotografi amatori. După incidentul care a stat la baza deciziei lui Brâncuşi de a-şi realiza singur fotografiile, artistul îl cunoaşte în 1921 pe Man Ray. Acesta îi dă primele sfaturi, îi recomandă ce aparatură să îşi achiziţioneze, mai mult, îl ajută să-şi facă o cameră obscură într-un colţ al atelierului.

"Pentru Brâncuşi, fotografia a reprezentat un mijloc de a-şi face cunoscută opera, excepţie făcînd fotografiile cu animale sau cu casele în curs de demolare", este de părere Roxana Theodorescu, directoarea Muzeului Naţional de Artă al României. De altfel, cercetătorii operei lui Brâncuşi sînt de părere că principalul scop al fotografiilor realizate de artist acesta a fost, de a-şi promova opera şi imaginea atelierului său în afara Parisului. Totodată, fotografiile demonstrează că Brâncuşi folosea aparatul de fotografiat pentru documentare, acesta obişnuind să-şi înregistreze pe peliculă diferite stadii ale unei lucrări, dar şi locul acesteia în cadrul lucrărilor de pînă atunci. Nu în ultimul rînd, prin celebrele autoportrete de atelier, Brâncuşi îşi putea stabili clar relaţia cu opera sa.

"Bucureştenii au un mare privilegiu să-l vadă pe Brâncuşi la el acasă", a declarat pentru "Suplimentul de cultură" Barbu Brezianu, prezent la vernisaj. "Brâncuşi era foarte conştient de ce făcea - şi de ce realiza prin sculptură, şi de fotografie", a explicat acesta.

Expoziţia de la Muzeul Naţional de Artă al României, în cadrul căreia au fost incluse şi două filme documentare realizate de Cornel Mihalache, poate fi vizitată pînă pe 12 noiembrie 2006.