Ca în fiecare primă zi a anului, în afara celor prezenți în Sala de Aur (Musikverein) a Wiener Philharmoniker,
peste 50 de milioane de telespectatorii, din aproximativ 100 de țări ale lumii, au putut urmări în transmisiune directă (Eurovision) Concertul de Anul Nou, care a fost dirijat de Christian Thielemann [2]; pentru acest dirijor este a doua oară (2019 și 2024) când a condus la Viena acest concert de mare prestigiu. Concertul a beneficiat de imagini cu Baletul de stat din Viena.
Programul concertului a cuprins alături de opusuri cunoscute și multe lucrări cântate pentru prima oară: Karl Komzák - Erzherzog Albrecht-Marsch, op. 136, Johann Strauss II. - Wiener Bonbons. Walzer, op. 307, Johann Strauss II. - Figaro-Polka. Polka française, op. 320, Josef Hellmesberger (Sohn) - Für die ganze Welt. Walzer, Eduard Strauss - Ohne Bremse. Polka schnell, op. 238, Johann Strauss II. - Overture to the Operetta "Waldmeister" Johann Strauss II. - Ischler Walzer. Nachgelassener Walzer Nr. 2, Johann Strauss II. - Nachtigall-Polka, op. 222, Eduard Strauss - Die Hochquelle. Polka mazur, op. 114, Johann Strauss II. - Neue Pizzicato-Polka. op. 449, Josef Hellmesberger (Sohn) - Estudiantina-Polka aus dem Ballett "Die Perle von Iberien" Carl Michael Ziehrer - Wiener Bürger. Walzer, op. 419, Anton Bruckner - Quadrille, WAB 121 (Orchestr. W. Dörner), Hans Christian Lumbye - Glædeligt Nytaar! Galopp, Josef Strauss - Delirien (Deliriums), Waltz, op. 212.
Maniera în care interpretează acești unici instrumentiști muzica este admirabilă. Rigoare, eleganță, sublim, armonie se poate constata instantaneu.
Vizualul și sonorul se îmbinau perfect. Vorba cum că și ochii mănâncă, se aplică și la cea cu și urechile văd. În Sala de Aur se petrecea parcă un ritual sonor îndreptat către lumea de pe întreg mapamondul pentru a percepe frumosul: de la arhitectură, ornamente, decorațiuni florale -
- la vestimentația orchestranților - cu hainele sobre negre, sub care vestele și cravatele argintii se suprapuneau cămășii albe ca spuma laptelui, iar batista de la buzunarul de sus parcă înmugurea - toate impecabile - și până la strălucirea instrumentelor cu coarde lăcuite, sclipind ca oglinda și a alămurilor strălucind ca atinse de razele soarelui - vibrația muzicii care se năștea pe scenă sub oblăduirea baghetei dirijorului - aducea aerul sărbătoresc al începutului de an.
Pe ecranele telespectatorilor rulau înregistrări cu momente coregrafice deosebite, desfășurate în castele, curți și parcuri bine îngrijite.
Dansul se desfășura Cursiv, armonios, cu eleganță, suplețe, cu mișcări ample, ușoare ca o plutire. Am remarcat execuția măiestrită a acelui fleckerl (în care dansatoarea nu se mișca înainte, de-a lungul spațiului de dans, ci doar se rotea pe loc). Rochii superbe croite și ornate complex, după un cod vestimentar de bun gust.
Stilul unic în care acești muzicieni faimoși ai Orchestrei Filarmonicii din Viena interpretează valsul, derivă din departajarea precisă a melodiei în raport cu acompaniamentul ritmico-armonic. Se simțea detașarea fermă a timpului tare - marcat de către bas - în contrast cu timpii slabi concretizați armonic prin acorduri în pachet.
Tatăl meu, violonist în Orchestra Operei Naționale din Cluj, îmi atrăgea atenția, în perioada studiilor mele muzicale, asupra faptului că stilul ritmic vienez al valsului necesită o 'umanizare' a succesiunii timpilor măsurii ternare, astfel încât, deși teoretic, prin cronometrare, ei ar trebui să dureze egal, de fapt, aceștia capătă o anume personalitate (după elanul primului timp al măsurii, următorii se potolesc, recuperând mersul avântat, fără ca senzația de echilibru global să fie afectat). Într-adevăr, departe de a minimaliza rolul dirijorului, acești artiști ai Filarmonicii din Viena sunt neîntrecuți, păstrând tradiția muzicală interpretativă a valsului.
Piesele se derulau ca într-un vis frumos. Valsul Dunărea Albastră / An der schönen blauen Donau (1866) are conotații sentimentale, ce l-au transformat-o într-un simbol muzical al Austriei.
Fiecare artist se remarca printr-o prestație dominată de acuratețe, sunet rafinat, agogică creatoare, integrată ansamblului și o timbralitate diversificată și bine controlată.
În finalul Concertului, respectând tradiția, s-a cântat cunoscutul Marș Radetzky, compus de Johann Strauss-tatăl, în anul 1848.
Dirijorul Christian Thielemann, s-a răsucit către public indicându-i secțiunea în care acesta poate să aplaude sacadat, în ritmul marșului și ostoindu-l în alte fragmente ale piesei.
Admiram gestica reținută a dirijorului, cu care doza spontan și profesionist intensitățile instrumentiștilor, astfel încât 'palatului' sonor construit să i se perceapă frumusețea, în toată splendoarea lui.
Să sperăm ca în 2024, să ne apropiem de armonia și buna dispoziția muzicii ascultate în acest splendid concert de Anul Nou, oferit de Orchestra Filarmonicii din Viena.
NOTE:
[1] Johann Strauss-fiul, compozitorul emblematic al valsului vienez, s-a născut la 25 octombrie 1825, la Sankt Ulrich-Imperiul Austriac și a murit la 3 iunie 1899, la Viena. A debutat ca dirijor și compozitor în 15 octombrie 1844, în localul Dommayers Casino din cartierul vienez Hietzing, cu orchestra sa proprie. A conferit valsului un colorit orchestral foarte bogat și o valoare artistică deosebită. Dintre cele peste 140 de valsuri, create de el, unele și-au câștigat celebritatea: Dunărea albastră, Viață de artist, Sânge vienez, Vals imperial, Povești din pădurea vieneză, Vin, femei și cântec, Vocile primăverii. A compus de asemenea, numeroase polci (Tritsch-Tratsch-Polka, Polka pizzicato, Baiadera ș.a.). La îndemnul compozitorului francez Jacques Offenbach a compus, în genul operetei (Liliacul, Voivodul țiganilor, O noapte la Veneția ș.a.).
[2] Christian Thielemann s-a născut la Berlin în anul 1959. A studiat inițial viola și pianul la Hochschule für Musik din Berlin. A fost asistent al lui Herbert von Karajan. Din stagiunea 2012/2013, este dirijor principal al Staatskapelle Dresden. și directorul Festivalului de Paște de la Salzburg. A colaborat cu operele din Berlin, Gelsenkirchen, Karlsruhe, Hanovra și Dusseldorf. Între anii 2004 și 2011 a fost director al filarmonicii din München. În septembrie 2023, Christian Thielemann a fost numit să-i succedă lui Daniel Barenboim, în funcția de director general de muzică al Staatsoper Unter den Linden din Berlin, începând cu stagiunea 2024/2025. Christian Thielemann a fost invitat la Festivalul de la Salzburg și a efectuat turnee în Japonia, China, Europa și SUA. Dirijorul Christian Thielemann a fost distins cu Ordinul de Merit al Republicii Federale Germania în grad de Ofițer, Berliner Bär și Österreichischer Musiktheaterpreis.