Al 5-lea mini-interviu din seria Timișoara 2024 este oferit de Diana Marincu, directoarea artistică a Fundației Art Encounters, unul dintre oamenii responsabili pentru evenimente majore ale programului Timișoara 2023, precum Bienala Art Encounters și expozițiile Adrian Ghenie - Corpul imposibil și Diferite grade de libertate, deloc străină, de asemenea, de expozițiile Victor Brauner - Invenții și magie și Constantin Brâncuși - Surse românești și perspective universale.
Mihai Brezeanu: Cum a fost 2023 pentru Timișoara?
Diana Marincu: A fost anul în care emoțiile eșecului s-au transformat în beția succesului. Până și cei mai sceptici comentatori s-au "convertit" în suporteri și cele mai negre scenarii s-au colorat peste noapte, făcându-ne pe toți să fim mândri de "produsul" rezultat. Meritul pentru această reușită este unul colectiv, dar nu pot să nu remarc efortul incredibil al Centrului de Proiecte Timișoara și al colectivului curatorial, care au fost neobosiți în găsirea de soluții pentru orice problemă. În final, a fost un an echilibrat, în care fiecare a putut străluci și în care n-au fost dezbinări majore. Cred că acest moment excepțional a ridicat standardele publicului și a demonstrat că se pot crea narațiuni identitare noi ale orașului, privind și spre viitor, nu doar spre trecut.
M.B.: Ce a fost în 2023 pentru Art Encounters? Dar pentru tine, dincolo de fundație?
D.M.: Pentru fundație a fost un an foarte solicitant, în care echipa a trebuit să realizeze 3 proiecte foarte mari: expoziția Victor Brauner, Bienala Art Encounters și expoziția Constantin Brâncuși. Chiar dacă s-a colaborat îndeaproape cu Muzeul Național de Artă Timișoara pentru expozițiile istorice și chiar dacă, pentru Bienală, echipa s-a mărit considerabil, tot a fost un an cât cinci și o muncă enormă, pentru care fiecare coleg ar merita o statuie în parcul central, eventual în locul celor existente acum.
Pentru mine a fost anul cu cele mai mari schimbări și cele mai intense trăiri, iar faptul că, dincolo de activitatea mea la fundație, am avut și alte întâlniri sau reîntâlniri profesionale remarcabile nu a făcut decât să-mi intensifice convingerea că nimic nu e întâmplător și că sincronicitatea despre care vorbea Jung poate crea oglindiri cu adevărat semnificative între realitate și imaginație.
M.B.: Alege, rogu-te, un moment din Timișoara 2023 pe care crezi că-l vei povesti și peste 10, 20 de ani.
D.M.: Am să aleg două momente memorabile pentru că punctează două perspective diferite asupra anului încheiat recent. Unul este legat de expoziția Adrian Ghenie 2023, pe care am curatoriat-o la Fundația Art Encounters, când la artist-talk-ul susținut de el au venit de la București o sumedenie de jurnaliști curioși să-l întâlnească, mânați și de convingerea că vor întâlni un artist inaccesibil, distant și infatuat. Mare le-a fost mirarea când au constatat că opera lui remarcabilă este dublată de substanța umană extrem de profundă și de convingătoare. A fost un moment de calibrare (necesară) între "aparență" și "esență", între "formă" și "fond".
Iar al doilea moment marcant și emoționant pe care l-aș evoca este revenirea Festivalului Zona, cea mai importantă inițiativă artistică timișoreană din anii 1990, pe care Ileana Pintilie a reușit să o contureze într-o perioadă în care entuziasmul, solidaritatea și prietenia făceau mai mult decât orice finanțare.
M.B.: Ce va fi în 2024 pentru Art Encounters? Și pentru tine, dincolo de fundație?
D.M.: Va fi un an de continuitate și de reziliență, vom rămâne motivați și dedicați artelor vizuale contemporane și publicului nostru, plănuind mai departe expoziții, rezidențe, școli, publicații și cursuri, scuturând oboseala la o parte. Eu voi colabora îndeaproape cu Ami Barak, curatorul invitat să coordoneze programul artistic al Fundației Art Encounters anul acesta, bucurându-mă de această nouă întâlnire creativă cu un curator admirabil, de la care am învățat enorm.
M.B.: Cum va fi 2024 pentru Timișoara?
D.M.: 2024 va fi mereu the next morning. Va fi anul de după și asta îi va "fura" probabil orice identitate ar fi putut avea. Va fi un an "contaminat" definitiv de aerul de sărbătoare al celui anterior și de timiditatea unui nou început. Dar asta e și frumos la anul de după, rămâne un an de trecere, de procesare, de respiro, în care ai libertatea să greșești, să testezi, să continui.
