De ce v-aţi hotărît să realizaţi un film despre Iisus?
Mă gîndesc la ideea aceasta de vreo zece, doisprezece ani. Am deja o anumită vîrstă, dar acum doisprezece ani aveam 35 de ani. Am început să aprofundez rădăcinile credinţei mele. Am crezut mereu în Dumnezeu, în existenţa lui. În familia mea m-au învăţat să cred într-un anumit fel. Însă în floarea vîrstei am lăsat deoparte credinţa şi am pus alte lucruri pe primul loc. Am înţeles că aveam nevoie de mai mult dacă voiam să supravieţuiesc. Mă simţeam îndemnat să fac o lectură mai aprofundată a Evangheliilor, a istoriei lui Iisus. Atunci s-a strecurat această idee în mintea mea. Am început să o văd în mod realist, recreînd-o în mintea mea, pentru a avea un sens pentru mine, pentru ca ea să fie relevantă pentru mine. Acest lucru vreau să-l aduc pe ecran.
Există deja un mare număr de filme despre Cristos. De ce încă unul?
Nu cred că alte filme au ajuns să pătrundă în adevărata forţă a acestei istorii. Fie sunt inexacte în naraţiunea istorică, fie au o muzică proastă, fie sunt de prost-gust. Acest film arată pătimirea lui Iisus Cristos, aşa cum a avut loc. E ca şi cum ne-am întoarce în timp şi am contempla acele întîmplări, prezentate exact aşa cum au avut loc.
Cum puteţi fi atît de sigur că versiunea dvs. este fidelă faptelor?
Pentru că am făcut cercetări. Eu povestesc istoria aşa cum apare în Biblie, fără cuvinte. Vorbeşte de la sine. Evanghelia este un scenariu complet şi acesta îl filmăm noi.
Cea mai mare poveste de iubire din toate timpurile
Acest film pare a fi o schimbare faţă de cunoscutele producţii ale lui Mel Gibson. Specialitatea dvs. e acţiunea, aventura şi romantismul. Ce v-a determinat să realizaţi un film religios?
Fac ceea ce am făcut întotdeauna: spun poveşti importante - după părerea mea - în limbajul prin care vorbesc cel mai bine: cel cinematografic. Cred că marea majoritate a poveştilor sunt despre eroi. Oamenii vor ceva superior lor, iar prin imaginaţie ating acest lucru şi astfel îşi înalţă spiritul. Nu există nici o poveste care să aibă un erou mai mare ca Iisus. Este povestea celei mai mari iubiri care poate exista: aceea de a-ţi da viaţa pentru cineva. Patimile lui Iisus sunt aventura cea mai mare din istorie. Cred că este cea mai mare poveste de iubire din toate timpurile. Dumnezeu se face om, iar oamenii îl omoară: dacă aceasta nu este acţiune, atunci nimic nu este!
Va fi dispusă lumea să vadă un film ca acesta?
Cred că toţi suntem. Această poveste a inspirat arta, cultura, domniile şi ţările. A avut în lume o influenţă mult mai mare decît vă puteţi imagina. Este un eveniment istoric cheie care a făcut din noi ceea ce suntem astăzi. Credincioşi şi necredincioşi, deopotrivă, toţi am fost influenţaţi. Mulţi oameni caută sensul vieţii punîndu-şi multe întrebări. Vor merge să vadă filmul căutînd răspunsuri. Unii le vor afla, alţii nu!
Aşadar, nu este un film doar pentru creştini?
Filmul "Gandhi" a fost un succes enorm, şi nu numai pentru hinduşi. Acest film este pentru toţi. Pentru credincioşi şi necredincioşi. Fără îndoială, Iisus Cristos este una dintre figurile istorice cele mai importante din toate timpurile. Spuneţi-mi o persoană care a avut un impact mai mare de-a lungul istoriei!
Dar dacă acest film încearcă să aducă Evanghelia la viaţă, nu credeţi că va fi ofensator pentru necreştini? De exemplu, dacă prezentaţi rolul pe care l-au avut unii conducători evrei în moartea lui Iisus, nu va fi un lucru ofensator?
Nu este o poveste a evreilor împotriva creştinilor. Iisus însuşi era evreu, mama lui era evreică şi la fel cei doisprezece apostoli ai lui. Este adevărat că Biblia spune: "A venit printre ai săi şi ai săi nu l-au primit". Nu pot să neg. Dar acest lucru nu înseamnă că păcatele din trecut au fost mai mari decît păcatele din prezent. Cristos a plătit pentru toate păcatele noastre. Lupta dintre bine şi rău şi puterea covîrşitoare a iubirii sunt cu mult mai presus de rasă şi cultură. Acest film vorbeşte despre credinţă, speranţă, iubire şi iertare. Sunt realităţi care vor fi de folos omenirii, îndeosebi în aceste timpuri atît de tulburi. Acest film vrea să inspire, nu să ofenseze.
Chiar şi aşa, unii vor crede că doriţi să îi forţaţi să accepte propriile dvs. credinţe.
Eu nu am inventat această poveste, dar este adevărat că cred în ea. Este ceva ce porţi în tine şi trebuie să iasă. Pur şi simplu, încerc să o povestesc bine, mai bine decît s-a făcut pînă acum. Atunci cînd nu se face ficţiune, responsabilitatea unui regizor este aceea de a fi cît mai fidel faptelor. Oamenii cu mintea deschisă vor aprecia povestea pentru ceea ce este ea.
În latină şi aramaică, fără subtitrări
Pătimirea lui Cristos, aşa cum o relatează Evangheliile, a fost violentă. Dacă dvs. sunteţi foarte fidel acestei naraţiuni, nu credeţi că lumea ar putea considera scenele destul de violente?
Unii ar putea, dar aşa s-au întîmplat lucrurile. Nu există violenţă gratuită în acest film. Cred că un minor de doisprezece ani nu ar trebui să-l vadă, decît dacă este foarte matur. Este destul de dur. Ne-am obişnuit să vedem crucifixe frumoase atîrnate pe perete. Spunem: "O, da! Iisus a fost biciuit, şi-a purtat crucea şi l-au ţintuit pe lemn", dar cine stă să se gîndească ce înseamnă cu adevărat aceste cuvinte? Cînd eram copil, nu îmi dădeam seama ce presupunea acest lucru. Nu înţelegeam cît era de dur. Ororile profunde pe care El le-a suferit pentru mîntuirea noastră nu mă impresionau de fapt. A înţelege ceea ce a suferit El, chiar şi la nivel uman, mă face să simt nu numai compasiune, ci şi să mă simt dator: vreau să îl răsplătesc pe Iisus pentru imensul său sacrificiu.
Filmul este realizat în două limbi moarte: latina şi aramaica, limba pe care o vorbea Iisus. În plus, nu vreţi să folosiţi subtitrările. Acest lucru nu va duce la respingerea din partea publicului?
Picturile lui Caravaggio nu au subtitrări, dar lumea percepe mesajul lor. Baletul lui Cascanueces nu are subtitrări, dar lumea îi înţelege mesajul. Cred că imaginea va depăşi bariera limbii. Aceasta este experienţa mea. Pur şi simplu, încerc să fiu cît mai realist posibil. Este ceva uimitor în a-l vedea în limbile originale. Realitatea vine în întîmpinare şi te izbeşte. Contact deplin! Ştiu că ceea ce facem noi e doar o recreare, dar o facem cît mai bine posibil, pentru a transmite experienţa de a fi cu adevărat prezent acolo. Şi cred că este aproape contraproductiv să spunem aceste fraze într-o limbă modernă. Te-ar face să vrei să te ridici şi să spui următoarea replică. Este ca atunci cînd cineva ascultă: "A fi sau a nu fi" şi instinctiv îţi spune: "Aceasta-i întrebarea". Dar dacă asculţi cuvintele rostite aşa cum au fost pronunţate în acel moment, te impresionează oarecum. Eu am simţit acest lucru în timp ce filmam. Devine clar prin jocul actorilor, prin trăsăturile personajelor, prin mişcările aparatului de filmat: este mişcarea, sincronizarea, totul... Şi deodată totul, totul mi-e foarte clar. În acel moment tai şi continuu.
Cînd veţi termina acest film, nu veţi fi dezamăgit să vă întoarceţi la lucruri mai puţin sublime?
Nu. Mi-ar plăcea să fac ceva mai lejer. Există o responsabilitate enormă în acest film, nu putem lăsa deoparte nici un detaliu. Sper să fac dreptate acestei istorii. Este posibil să nu fie pe placul tuturor, dar repet: nu acesta este scopul meu!