Regele pop-art a murit, trăiască regele! - Sleep#2 la BIEFF, 2024

Sleep#2 este tributul adus de Radu Jude artistului Andy Warhol, care a filmat, în 1964, timp de 5 ore și 21 de minute, somnul artistului John Giorno.

Șaizeci de ani mai târziu, Radu Jude preia, în regim artistic ready-made (copiat de Andy Warhol de la Marcel Duchamp, pentru a-l folosi, copios și cu îmbunătățiri), imagini Earth Cam ale mormântului lui Andy Warhol, din Pittsburgh. Figment, așa cum se cheamă locul din cimitirul în care se află Andy, alături de părinți, este filmat non stop, imaginile surprinse fiind transmise live, online. Pe baza lor, Radu Jude face un gest îndrăzneț pe calea căruia declară învinsă moartea artistului Warhol. Afișul filmului trimite într-un mod subtil la Det sjunde inseglet / A șaptea pecete de Ingmar Bergman.


Iată o nouă formă de viață, ne face Jude cu ochiul: să mori, dar să trăiești veșnic, sub ochii pelerinilor care ți se preumblă pe la căpătâi, în văzul omenirii care te privește. Pelerinajele sunt alcătuite și din oameni (solitari sau în grup), dar și din iepuri, veverițe, căprioare, păsări.

Filmul este o replică dată, de la egal la egal, celui care a spus că cel mai minunat aspect al vieții este să fii mort. Sub egida acestui citat este așezat filmul.

Radu Jude se pretinde, pe de o parte, Cavalerul care ucide, regizoral, Moartea din filmul lui Bergman, și, pe de altă parte, cel care dă viață veșnică regelui pop-art. E o provocare a Creatorului, capabil să dea doar viață. Pentru un regizor, e deja periculos, mai ales că nu face mare lucru, deși face tot. Radu Jude demonstrează că Andy Warhol trăiește o viață veșnică. E un fel de a spune "Regele a murit, trăiască regele!". Este, indubitabil, vorba despre un rege, Radu Jude fiind doar prințul încă "alive and kicking", care are doar șansa de a hamletiza asupra ideii de moarte, ca somn.