noiembrie 2024
Anora
Anora, câștigătorul 2024 al prestigiosului premiu de la Cannes, Palme d'Or, a umplut sala de cinema de cinefili curioși și entuziasmați să vadă un film bun. Ascultând primele impresii ale celor care părăseau sala la final, lumea chiar părea să fie încântată. Într-adevăr regizorul și scenaristul Sean Baker a realizat un film plin de aventură, umor, dramă, tristețe, dar și fericire. Anora este al patrulea film regizat de Baker care are în prim-plan un personaj ce prestează servicii sexuale, după Starlet (2012), Tangerine (2015) și Red Rocket (2021).

Ani, așa cum ține să i se zică în loc de Anora, este stripteuză într-un club erotic din Brooklyn. Prima jumătate a filmului este presărată de momente idilice, chiar euforice. Deși nu ne arată acțiuni inspiraționale, ci consum de droguri, dansuri erotice sau decizii luate impulsiv, ne arată o imagine a tinereții. Prin montaj și imagine accentuată cu lumini, culori și muzică care pot să te inducă într-o stare de maximă fericire suntem imersați într-o atmosferă plină de sentimentul de invincibilitate specific anilor tinereții. Ani, în vârstă de 23 de ani, îl cunoaște pe Ivan, un tânăr bogat de 21 de ani din Rusia. Ceea ce îi aduce împreună pe cei doi este faptul că Ani cunoaște limba rusă, spre deosebire de colegele ei de muncă. Cei doi vor începe o relație sexuală, ulterior Ani ajungând iubita și chiar soția lui. Între cei doi nu se naște chiar o mare iubire. Ivan își dorește s-o aibă mereu aproape pentru a îi putea satisface nevoia de sex, iar Ani se poate bucura de situația lui financiară, chiar dacă toți banii lui Ivan sunt de fapt banii tatălui său.

În a doua parte a filmului situația devine mai sumbră și imprevizibilă, însă comicul este prezent la tot pasul. Se găsesc elemente de comedie de tip slapstick, cu mult umor vizual și fizic, dar și multe replici amuzante și ironii. Anora este mai degrabă o comedie decât un film romantic, mai precis o comedie de tip screwball, iar a doua parte a filmului poate fi considerată și un road movie. Eram curioasă înainte de vizionare cum de o comedie romantică americană, așa cum văzusem că este clasificat filmul, a reușit să câștige prestigiosul premiu Palme d'Or la Cannes. Însă toate elementele de comic funcționează, sunt plasate inteligent, îi aduc un farmec aparte și ajută la sublinierea criticii asupra ipocriziei, societății și a oamenilor bogați și influența lor. Anora se poate descrie foarte bine printr-un cuvânt: bipolaritate, care reiese din întorsăturile de situație, dar și din felul în care ne raportăm la personaje. Cel mai bine se observă în cazul gangserului Ivan. La început naivitatea și infantilismul lui ni se par comice și drăguțe, dar în final, datorită acestora, din "salvatorul" lui Ani devine persona care ajunge s-o rănească cel mai tare.

Anora este un film cu mult sex, dar nu cu multă iubire și romantism. Filmul ne amintește într-o oarecare măsură faptul că sex-ul nu înseamnă neapărat iubire, ci poate fi doar dorință carnală. E interesant cum Ani, care prestează servicii sexuale și ar trebui să cunoască cel mai bine diferența dintre cele două, ajunge să creadă că între ea și Ivan chiar se înfiripă o poveste de dragoste. Dar relația lor este pur sexuală și convenabilă pentru Ivan. Ei fac tot ce își dorește el să facă: sex, să consume droguri și să se joace jocuri video. Cel mai plauzibil ar fi să credem că Ani se îndrăgostește de fapt de viața pe care ar putea să o aibă lângă o persoană atât de bogată precum este Ivan. Totuși nu ne este foarte clar ce gândește aceasta și un minus al filmului ar putea fi chiar ăsta. Astfel, deși Anora este clar personajul principal, psihologia și trecutul ei nu sunt deloc explorate în film. Când cele patru personaje, Ani și cei trei bărbați, pornesc în căutarea lui Ivan cunoaștem în special motivația personajelor masculine de a îl găsi, dar nu este foarte clar care este motivul pentru care Ani trece prin atâtea obstacole pentru a-l găsi și a rămâne cu el, mai ales după ce acesta a abandonat-o.

Anora este un film spectaculos care te trece printr-un spectru larg de emoții în cele mai inteligente feluri. Cu un final zguduitor, care explorează mai profund sentimentele protagonistei, filmul acesta te lasă să-ți tragi singur concluziile.



Regia: Sean Baker Cu: Mikey Madison, Mark Eydelshteyn, Yura Borisov, Karren Karagulian, Vache Tovmasyan, Aleksei Serebryakov, Darya Ekamasova, Lindsey Normington, Karren Karagulian, Ivy Wolk

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus