Încadrare scenică judicios gândită pentru narațiunea suprareală a romanului lui Mihail Bulgakov. Spectacolul Mojster in Margareta / Maestrul și Margareta al regizoarei Nona Ciobanu a fost realizat la Teatrul Național Sloven din Nova Gorica și adus la Cluj în ultima zi a Festivalului Interferențe 2024. Pe principiul că tot ce e bun, valoros, e lăsat la urmă. Valoros și sugestiv ni se arată, de la bun început, conceptul scenografic pus în aplicare de Peter Košir (decor + video design). O sală-laborator de spital, cu pereți în faianță albă, învechită, parțial pătată, cu ferestre mari, deschise spre arborii cu frunze mișcate de vânt și în mijloc un masiv corp trapezoidal ce aduce a uriașă nicovală, loc de tortură, unealtă pentru prelucrarea pieselor metalice gigantice sau pentru spălarea creierului. Corporalitate agresivă ce se transformă semnificativ în pat de spital, masă de operații, tramvai sau navă plutind în imponderabilitatea fantasticului. După necesitatea secvenței pe rol. Deasupra, fâșii ondulante, luminate în diferite culori, coborâte și urcate lent, în funcție de necesitățile conotative ale tabloului. În afara sugestionării spațiului spitalicesc, pe pereți apar imagini cu geometrizată schelărie metalică, cu peisaj urban, cu ape învolburate, cu străzi pe care circulă mașini, cu blocuri de locuit în racursi cuprinse de flăcările iadului. După necesități, desigur. Aceste elemente vizuale devin covârșitoare pe parcursul derulării narațiunii. Dominatoare în așa fel încât par a acoperi chiar și jocul actorilor. Un decor impunător cu ființe umane firave, mărunte.
Cătălina Buzoianu și Mihaela Tonitza-Iordache au dramatizat romanul pentru montarea din 1980 pe scena Teatrului Mic din București. Regia Cătălina Buzoianu, cu Valeria Seciu (Margareta), Ștefan Iordache (Maestrul), Octavian Cotescu (Pilat din Pont), Dan Condurache (Woland), Ioana Pavelescu (Hella) etc. Pentru mine, spectacol rămas emblematic în cronologia montărilor. Actuala adaptare scenică aparține regizoarei Nona Ciobanu, iar traducerea în limba slovenă e semnată de Katarina Dovč. De remarcat că versiunea propusă de Nona Ciobanu se arată zgârcită cu sugestionarea atmosferei statului polițienesc stalinist (deși acest adevăr nu mai e un tabu azi). Realitatea anilor 1930 din URSS fiind peremptorie, se trece direct la consecințele îndurate de scriitorul romanului despre viața și trădarea lui Iisus, în viziunea scriitorului rus Yeshua Ha-Nozri. În spectacol, Peter Harl este Maestrul, Yesua și un spectator. Regia acordă mai multor interpreți rol de spectatori ocazionali participanți la balul fastuos dat de Woland sau intercalați în meandrele narațiunii.
Prezentul întâmplărilor reale din viața cetățenilor Moscovei se împletește cu ficțiunea romanului scris de Maestru plasată în Iudeea antică pentru a fi propulsat în suprarealul simbolic. Diavolul ia chipul iluzionistului Woland (Gorazd Jakomini), profesor ce practică magia neagră și intră cu echipa lui de draci în realitatea moscovită pentru a face ordine în MASSOLIT (literatura de masă). Reprezentări diabolice, malefic-umanoide, întruchipează Miha Nemec (Koroviev), motanul Behemot (Andrej Zalesjak), asasinul Azazello (Jure Kopušar), Abaddon (Blaž Valič) și vrăjitoarea Hella (Medea Novak). Alaiul de draci intră cu cizma în viața literară și acționează arbitrar. Gruparea literaților și a artiștilor de la Teatrul de Varietăți e puternic satirizată. Margareta (Urška Taufer), iubita Maestrului, face pactul cu diavolul pentru a-i cere eliberarea și a trăi fericiți împreună chiar și într-un apartament sărăcăcios la subsol. Urška Taufer este o prezență agreabilă ce dă strălucirea necesară personajului. Tânărul poet Ivan Ponârev (Matija Rupel) vrea să-l îndepărteze pe Woland, dar ajunge la azilul de nebuni unde îl cunoaște pe Maestru. Planul ficțiunilor Maestrului prind conturul unor dezbateri pe tema judecății lui Pilat din Pont și a credinței creștine. Berlioz (Žiga Saksida), vârful literaților, e ateu. Parodierea pierderii capului în accident de tramvai devine un laitmotiv ironic.
Expandarea subiectului în suprareal primește nuanțare barocă evanescentă în spectacol. Cu economie de mijloace, totuși, regia operează strategic în devoalarea culorilor balului din noaptea Valpurgiei. Mitul faustic plimbat prin Marlowe, Goethe, Thomas Mann și mulți alții, pune în mișcare efecte ironizante la Bulgakov, oglindite fugitiv dar corect de regia spectacolului. Margareta întâlnește celebritățile iadului, e investită cu puteri magice și începe periplul fantastic al cunoașterii prin pactul faustic, derivat, preluat din legenda germană ca întâlnire dintre vrăjitoare și draci. Excentricitățile imaginabile ale dezmățului sunt suprapuse peste ritualurile creștine din Vinerea Mare când Hristos era răstignit în Ierusalim. În ziua de Paști, alaiul de draci părăsește Moscova. Margareta luptă pentru iubitul ei, se răzbună pe literații care i-au pus bețe în roate. Ea este un vector tacit al iubirii totale, necondiționate. Romanul de dragoste se încheie tragic. Artistul e dependent dintotdeauna, direct sau indirect, de incidența tragică, fatală, cu mitul faustic. Prețul pentru dobândirea celebrității râvnite este trimiterea cuplului în moarte. Rezoluția finală în spectacol împletește sugestivitatea cu gravitatea momentului.
Mojster in Margareta / Maestrul și Margareta
Regia: Nona Ciobanu
Decor și video design: Peter Košir / Muzica originală: Ana-Cristina Leonte / Costume și light design: Nona Ciobanu, Peter Košir / Dramaturgia: Martina Mrhar / Traducere în limba slovenă: Katarina Dovč / Consultant lingvistic: Anja Pišot / Sound design: Stojan Nemec / Flaut și saxofon (înregistrare): Alex Arcuș.
Distribuția: Maestrul, Yeshua, Spectator: Peter Harl / Margarita, Spectatoare: Urška Taufer / Woland: Gorazd Jakomini / Korovjev: Miha Nemec / Behemot: Andrej Zalesjak / Azazello: Jure Kopušar / Hella: Medea Novak / Stravinski, Ponțiu Pilat, Meigel: Radoš Bolčina / Ivan, Matthew Levi, Spectatoare, Marchiză: Matija Rupel / Berlioz, Varenuha, Detectivul, Jacques: Žiga Saksida / Aphranius, Rimsky, Abaddon: Blaž Valič /
Asistenta medicală, Spectatoare, Ana, Tofana: Anuša Kodelja / Poștaș, Spectatoare, Frieda: Lara Fortuna / Kajfa, Spectator, Vasily, Croitor: Jakob Šfiligoj / Likhodeev, Iuda, Vocea lui Prokhor, Băiatul, Tipul: Romeo Grebenšek