Organizatorii FEST - FDR au invitat la Teatrul Național Timișoara în decembrie 2024 spectacole educative de mare impact emoțional, desfășurate în direcția unor căutări artistice revelatoare. Doamna Ada Hausvater, director general al teatrului timișorean, a formulat acest deziderat iterativ în termeni de mare acuratețe: "Avem o șansă de a fi mai buni printr-o serioasă reevaluare a noastră înșine". Principiu călăuzitor exemplificat prin câteva spectacole tematice merituoase înscrise în festival.
Un demers artistic mai mult decât lăudabil s-a dovedit inițiativa Teatrului Gong pentru copii și tineret din Sibiu de a aduce pe scenă problema copiilor cu dislexie, modelată artistic sub forma unei "ședințe de inginerie robotică" sui-generis. De fapt, o mică aventură în universul cunoașterii prin mijlocirea cărții, a manualelor de școală. Publicul țintă este format din copii mai mărișori cu rezultate slabe la învățătură, care și-au pierdut încrederea în ei și adulții le vin în ajutor. Implicarea în proiect a doamnei Angela Ioan (actriță, președintele Asociației București pentru Copii Dislexici) și a regizoarei Nicoleta Lefter denotă o preocupare majoră pentru întrajutorarea copiilor cu deficiențe și integrarea lor în comunitatea contemporană. În plan teatral, Nicoleta Lefter a mai realizat la Teatrul Gong două spectacole pe teme educaționale: Visând glasuri (2018) pentru copiii cu deficiențe de auz și Petrecerea Denisei (2023), un manifest antidrog pentru adolescenți.
Spectacolul Harta lui Elian dezvoltă strategii ingenioase pentru a acapara atenția și empatia spectatorilor (mai tineri, mai bătrâni) pentru categoriile defavorizate care întâmpină greutăți de învățare în corelarea semnului grafic și sunetul aferent sau, mai pe scurt, dizabilitate de citire. Nu este vorba despre gradul de inteligență neapărat, cât de găsirea unor metode educaționale adecvate pentru a depăși stările inhibitive, generatoare de complexe și neplăceri sau umilințe în interiorul grupului social.
Scenariul datorat celor două animatoare e țesut cu finețe și fantezii ilustrative. Un simpatic roboțel este scos la înaintare și "aruncat" într-o mare de semne grafice, acele "furnici" adunate pe rânduri de pagină tipărită. El se prezintă Elian și este mânuit de Mircea Corcoveanu. Spre a da o imagine concludentă a haosului din capul lui, literele, cifrele zboară, plutesc literalmente pe ecranul din fundal. Se împuținează și dispar pentru a se regrupa în alte înțelesuri. Alegerea și ordonarea lor în cuvinte, propoziții și fraze ține de un cod personal al sensurilor dezvăluite miraculos. Se insinuează o "hartă de semne" personalizată pentru roboțelul învățăcel. El știe de unde izvorăște Dunărea, câte țări europene străbate și desenând, ajunge la descifrarea înțelesurilor scrierii.
Un joc antrenant se desfășoară între simpaticul roboțel Elian și Specialista (Oana Brânzan) convinsă de faptul că "dislexia nu este o barieră" în calea comunicării. Dimpotrivă. "Diferențele dintre noi sunt cele care ne fac unici". În spatele roboțelului Elian este elevul Elian Popescu (Gabriel Muncuș), identitate dezvăluită spre final, tânăr care demonstrează că a învățat lecția de a depăși obstacolele prin curaj și voință. Desigur, ajutat de mama (Barbara Crișan) doritoare să-l vadă împlinit, integrat. Toboșarul Paul Bondane conferă amplitudine sonoră viselor din universul fantasmatic, poetic și nevinovat al copilului. Remarcabil este caietul-program, realizat de George Roșu, cu informații de dicționar despre dislexie, discalculie, disgrafie, disortografie și alte disfuncționalități, căci și greșelile sunt scrise în legile omenești.
(Foto: Volker Vornehm)