Don Giovanni, această "operă a operelor" așa cum o numea Wagner, este una din operele mele preferate. Dincolo de muzică, absolut superbă, trebuie să mărturisesc că personajul principal mi-a devenit extrem de simpatic de-a lungul anilor, poate și pentru că acest nobil seducător carismatic este urât de toți și de toate, fiindu-ne adesea înfățișat - aidoma noului președinte american - drept întruchiparea tuturor relelor și viciilor posibile și inimaginabile. Prin urmare, finalul său tragic este nu numai obligatoriu, ci și extrem de justificat, măcar la prima vedere. Cu toate acestea, la o analiză mai atentă, lucrurile stau puțin diferit.
A-l reduce pe Don Giovanni la un simplu criminal, manipulator sau libertin, mi se pare o analiză superficială. Chiar dacă negativ, eroul nostru este mai degrabă unul în care mai toți bărbații din sală s-ar putea (parțial) recunoaște, dacă ar vrea și ar avea curajul să o facă. Căci cine nu a fost laș măcar o dată în viață (Non ti fidar, oh misera)? cine nu s-a îmbătat rău vreodată (Fin ch'han del vino)? cine nu a luat niciodată o țeapă (Deh vieni alla finestra)? cine nu a făcut pe curajosul (Gia la mensa e preparata)? cine nu a fost transgresiv (O statua gentilissima)? sau nepoliticos și grosolan (Eh via buffone)? sau mincinos (Là ci darem la mano)? sau chiar violent și viclean (Meta di voi qua vadano)? etc. Pe de altă parte, să nu uităm că Don Giovanni este și un tip foarte dinamic, optimist, elegant, imaginativ și, mai presus de toate, plin de umor, calități demne de invidiat, pe care mai toate cuceririle sale feminine i le recunosc în mod vădit. Tocmai aceste multiple fațete ale personajului sunt cele pe care simpaticul bariton francez Florian Sempey încearcă să le scoată în evidență de-a lungul serii, ajutat - ce e drept - și de punerea în spațiu a lui Mohamed El Mazzouji, care adaugă o plus-valoare certă acestui spectacol oferit în versiune concertistică. Numeroșii spectatori prezenți pot astfel mai ușor să se proiecteze și să se bucure din plin de câteva momente memorabile, cum ar fi o superbă canzonetta (Deh vieni alla finestra) interpretată de artist, acompaniat la mandolină de Anna Schivazappa, o blondă foarte frumoasă și o muzicoloagă italiană de renume pe deasupra.
Cu toate acestea, din diverse motive, toate celelalte personaje din operă îi doresc moartea lui Don Giovanni, preferând cu toții rolul de "justițiari" celui de "victime". Dar oare de ce legitimitate dispun toți acești oameni? Cu ce sunt ei superiori eroului nostru negativ?
Să începem cu biata Donna Anna, care nu se plânge atât de mult că a fost abuzată, cât mai ales că și-a pierdut tatăl, ucis accidental de Don Giovanni. Dar nici măcar de asta nu suntem complet siguri. Ipocrită, într-o arie (Non mi dir, bell'idol mio) pe care soprana franco-belgiană Marianne Croux o survolează cu o ușurință notabilă, fiica Comandorului pare că invocă acest doliu mai ales pentru a câștiga ceva timp. În realitate, după această (nefericită) aventură, ea nu prea mai este deloc sigură că dorește să se mărite cu acest insipid și pusilanim Don Ottavio, pe care Mozart l-a răsfățat totuși cu două arii de o rară frumusețe (Dalla sua pace și Il mio tesoro intanto). Din păcate luni seară, tenorul francez Cyrille Dubois a ales să sară peste cea de-a doua, poate și din cauză că a trebuit să îl înlocuiască în ultimul moment pe titularul rolului, Leo Vermot-Desroches. Mult mai inteligentă decât logodnicul ei cam țărănoi ("Vedrai, carino"), frumoasa și vesela Zerlina (iar Catherine Trottmann este nu doar foarte talentată, ci și foarte frumoasă!) l-ar părăsi imediat pe Masetto (un Louis Morvan absolut impresionant, chiar dacă joacă și rolul Comandorului) doar pentru a mai auzi - măcar o dată - cuvințelele de dragoste (Là ci darem la mano) pe care numai Don Giovanni ar putea să i le șoptească la ureche, zi și noapte dacă este nevoie. Cât despre aristocrata Donna Elvira (Marion Lebègue are o voce care inundă sala), aceasta este gata să facă absolut orice pentru Don Giovanni, în speranța de a-l readuce înapoi la ea (Mi tradi, quell'alma ingrata). În sfârșit, valetul său Leporello (Thomas Dolié este, fără îndoială, cel mai bun actor dintre toți cântăreții prezenți pe scenă) nu numai că poate fi cumpărat ușor dar, gelos cum este pe viața pe care o duc aristocrații, acesta găsește a adevărată plăcere în a participa la "nebuniile" stăpânului său. Ori acestea se numără cu miile, dacă ar fi să ne luăm după ceea ce el însuși îi povestește cu mândrie Donnei Elvira în celebra arie a carnețelului (Madamina, il catalogo è questo). În aceste condiții, pedeapsa "sceleratului" nu poate veni decât de undeva din lumea de dincolo, ca un fel de manifestare neașteptată a justiției divine (Don Giovanni, a cenar teco) cu atât mai legitimă cu cât Comandorul (Louis Morvan, din nou el!) este, până la urmă, singura victimă reală a personajului principal. La sfârșitul spectacolului și pentru câteva minute bune, publicul aplaudă călduros toți acești tineri și talentați artiști francofoni, precum și corul și orchestra Les Ambassadeurs~La Grande Ecurie aflate sub bagheta lui Mathieu Romano.
În mod normal, această operă se încheie cu o arie (Ah, dov'è il perfido, dov'è il indegno?) pe care toți protagoniștii o cântă cu entuziasm, ușurați fiind de dispariția lui Don Giovanni, promis iadului. Uneori ea se cântă. Alteori nu, așa cum a fost cazul și luni seara. Nu mă întrebați de ce! Întors acasă, m-am gândit să dau puțin drumul la televizor. Înviat (din punct de vedere politic), Donald Trump era pe toate canalele de televiziune, în timp ce foștii lui adversari (Elon Musk, Jeff Bezos, Mark Zuckerberg și mulți alții) îl sărbătoreau cu mare fast pentru victoria triumfală obținută la alegerile de acum câteva săptămâni.
În această zi de luni 20 ianuarie 2025, realitatea a depășit cu mult ficțiunea.
Chapeau l'artiste!
Good luck, Mister President!
Don Giovanni de Wolfgang Amadeus Mozart, Teatrul Champs-Élysées, Paris (20.01.2025)
Conducerea muzicală: Mathieu Romano
Orchestra Les Ambassadeurs~La Grande Ecurie / Corul Les Ambassadeurs~La Grande Ecurie
Dirijorul corului: David-Tristan Malinski
Punere în spațiu: Mohamed El Mazzouji
Distribuție: Don Giovanni - Florian Sempey / Donna Anna - Marianne Croux / Don Ottavio - Cyrille Dubois / Donna Elvira - Marion Lebègue / Leporello - Thomas Dolié / Zerlina - Catherine Trottmann / Le Commandeur & Masetto - Louis Morvan.