Dacă citiți pentru prima dată despre Gală probele sunt cam așa: evenimentul este structurat pe două tipuri de probe. În proba liberă, concurenții au prezentat momente individuale (de 5 minute) sau de grup (până la 15 minute), monoloage sau colaje de texte din dramaturgia antică, la alegerea lor. În proba impusă, actorii au abordat monoloage din dramaturgia contemporană românească (5 minute), propuse de organizatori.
Costinel Antone, Raoul Ipate, Teodora Tudose și Rania Zane inaugurează seara a treia cu Insula dreptății după Orestia (partea I), Agamemnon de Eschil, Medeea de Euripide și Medeea de Seneca, în cadrul probei libere, secțiunea Grup. În fiecare zi așteptam cu nerăbdare momentul de Grup și n-am fost dezamăgită niciodată. Adaptarea la contemporan a fost atât de captivantă și comică, încât n-am putut să-mi iau ochii de la scenă. Am văzut dans, muzică, relevante pentru temă și mesaj. Ironia la adresa emisiunilor de televiziune ne-a făcut pe toți să pufnim în râs. Atâta energie din partea distribuției, o dinamică incredibilă. Ce mi-a plăcut foarte tare a fost interacțiunea cu publicul: m-am așezat pe scaun și am văzut lângă mine un cod qr. "Pe cine doriți să eliminați din istorie?" / "Printr-un click m-ați dispărut.". Am stat după și m-am gândit cât de ușor e să fii uitat.
Pentru a doua oară o vedem pe scenă pe Denissa Rogoz, de data asta într-o ipostază mai sobră decât prima dată, interpretând monologul fetiței din Copii răi de Mihaela Michailov. Denissa folosește pe tot parcursul momentului un microfon. Eu văd asta ca pe o metaforă pentru nevoia de a-ți face vocea auzită. Am simțit fiecare cuvânt și fiecare gest și m-a făcut și pe mine să intru în aceeași stare în care se afla și fetița.
Continuăm cu Aurelian Culea, care prezintă monologul Directorului din În zori, lumina e mai aspră de Mihaela Michailov. A avut un moment intens care ne-a împins cumva la a reflecta asupra influenței pe care o autoritate o are asupra noastră. Mi-a plăcut și să văd implicarea lui Aurelian și modul în care și-a asumat fiecare replică rostită.
Ania Petrean ne arată monologul Marei din "Maternal" de Alexandra Badea. Pe Ania o vedem vulnerabilă, deschisă. Abordează un text cu o încărcătură emoțională puternică și îl duce până la capăt fără să forțeze vreo notă dramatică.
Trecem la ultima probă liberă, unde Denisa Tudora interpretează "MEDEEA" după fragmente din "Medeea" de Euripide și inserții proprii. Și Denisa m-a impresionat cu profunzimea și schimbările de stare. Contrastul dintre "Eu nu vreau niciodată să joc Medeea!" și "Eu sunt Medeea!" m-a surprins și a amplificat tensiunea momentului.
Ajungem la Costin Stăncioi care ne prezintă "It's Not You, It's Medeea", text bazat pe fragmente din "Medeea" de Euripide unde îl joacă pe Iason.În ciuda adaptării la contemporan, păstrează perfect esența personajului, ba chiar îi adaugă un umor subtil care diminuează din tensiune. Nuanțele de ironie și sarcasm au făcut publicul să se bucure din plin de moment.
Pe Petra Andreea Panait o vedem mai puternică prin interpretarea ei: "În numele ei" după "Hypolit" de Euripide, "Troienele" de Euripide, "Hoeforele" de Eschil și "Antigona" de Sofocle. Petra ne-a trecut printr-o mulțime de emoții în momentele ei. De la fragilitate și sensibilitate la forță și putere. Monologul din seara asta le-a avut pe amândouă.
Veronica Odagiu încheie proba liberă a Galei Hop cu "Mormântul nemernicei cățele" (Hecuba de Euripide). Și pe Veronica am văzut-o complet diferită. Momentele sale muzicale au întărit și amplificat emoțiile. Am simțit puterea și demnitatea Hecubei, în timp ce transmitea vulnerabilitate și autoritate.
Ne întoarcem la proba impusă, unde o vedem pe Buse Özgül interpretând monologul lui Iris din "De cealaltă parte a lumii" de Alexandra Badea. Cumva Buse reușește de fiecare dată să mă facă să lăcrimez și să mă gândesc la ce am văzut. Nu-mi dau seama de ce, dar intuiesc ca e datorită naturaleții și autenticității sale, trăsături care mă fac să empatizez cu momentele ei. Așa a fost și în ultima seară de HOP unde mi-a transmis frustrarea personajului, dar nu printr-un ton ridicat.
Cătălina Gulan prezintă monologul Ralucăi din (In)corect de Leta Popescu. Intră în scenă îmbrăcată în casnică, o abordare diferită care se potrivește perfect în contextul monologului. Am remarcat că fiecare dorință legată de bărbatul ei ideal este livrată cu un umor subtil și sincer. Alt lucru pe care l-am apreciat la momentul Cătălinei a fost interacțiunea cu publicul, care ne-a apropiat și mai tare de ea.
Apoi Alex Gabera a interpretat monologul lui Anton_frumos din "Vrabia" de Leta Popescu, cu care ne-a întors în timp. Proiecțiile pe care le-am văzut au amplificat nostalgia momentului și cred ca a fost o modalitate foarte ingenioasă de a ne transpune exact în anii '90. În ochii lui Alex citeam inocență. În același timp am resimțit și frustrarea unui copil care nu a fost prioritizat și ce urme poate lăsa asta.
Andrea Mihaela Cuc încheie Gala HOP cu monologul Olgăi din În zori, lumina e mai aspră" de Mihaela Michailov. Apăsător e un cuvânt perfect care descrie momentul pe care l-am văzut. Mă uitam și înghițeam în sec. Fiecare replică era încărcată de emoție și tensiune și Andrea a reușit să creeze o atmosfera intensă, aproape copleșitoare.
Așa s-a terminat partea de prezentare de la Gala Tânărului Actor HOP 2025, dar pentru actori mai este Gala de premiere în această seară (31 august 2025). 3 zile. 46 de momente. 25 de actori talentați. În fiecare zi așteptam cu nerăbdare să văd mai mult și mai mult. Mă bucur că am avut ocazia de a lua parte la așa ceva. Fiecare moment a fost unic, incomparabil, altfel. Am fost purtată prin lumi diferite, m-au făcut să simt, să gândesc și să mă întreb despre viață, iubire și deciziile pe care le luăm. Voi rămâne și azi și mâine și probabil încă o perioadă lungă de timp cu gândul la Gala HOP, 2025. Prima, dar probabil nu ultima, din viața mea.
(foto: Andrei Gîndac)