octombrie 2025
Întâlnirile Internaționale de la Cluj, 2025
A 14-a ediție a Întâlnirilor Internaționale de la Cluj a avut loc în perioada 9-12 octombrie 2025 în Sala Mare și în Studioul Euphorion ale Teatrului Național clujean și în cadrul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei.

Alegerile din noiembrie 2024. Rezultatul șocant al turului 1 prezidențial, scorul extremei drepte din scrutinul parlamentar. Șocul, întrebarea "cum a fost posibil?", căutarea răspunsurilor, încercare de a înțelege cauzele obiective și subiective, motivele bazate pe realități și motivele bazate pe ficțiuni.

Texte Bune în Locuri Nebune. Proiectul coordonat de Ionuț Caras. 9 RUȘINI (și alte tablouri scandaloase din istoria recentă a României), cea mai recentă producție a Textelor Bune în Locuri Nebune, realizată alături de asociația Create.Act.Enjoy (manager: Diana Buluga) și de Naționalul clujean (unde Caras și Buluga sunt doi dintre cei mai importanți actori). Un spectacol pe texte scrise în iarna & primăvara lui 2025 de Cosmin Stǎnilǎ, Sașa Ceban, Diana Buluga și Ionuț Caras. Repetat vreo de două săptămâni în vara lui 2025 undeva la țară, jucat, începând din septembrie 2025, la Cluj (într-o încăpere de la etajul 1 al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei), Iași și, musai & foarte necesar, în alte orașe & sate din țară. Din ianuarie 2026, va fi preluat oficial în repertoriul TN Cluj, pe scena Sălii Mari. Pentru că este un spectacol mare!


12 actori & Ionuț Caras drept guest-star / cameo (cu rol aparent doar de suport tehnic) într-un anume episod. Cu toții absolvenți / studenți activi ai Facultății de Teatru și Film a Universității Babeș-Bolyai în felurite generații, nu cu toții activi în mediul teatral clujean al momentului.


9 momente și / sau fenomene din istoria recentă a României. De la abdicarea lui Carol II în septembrie 1940 la mitingul diasporei din Piața Victoriei din august 2018. 9 borne care, alături de altele, din aceleași timpuri sau din evuri mai îndepărtate, impun o pauză de cunoaștere, de reflecție, de reflexie (în oglindă). Ce legătură e între aceste episoade istorice și zecile de procente georgeșciene / simionești ale momentului?


Matei Rotaru e Carol II în Episodul 1. Plecarea, e Ion Antonescu în Episodul 2. Cine-i acolo?, e Ion Iliescu (cu nuanțe vocale de Nicolae Ceaușescu și mâini înroșite de sânge, ținând un mănunchi de trandafiri din aceeași gamă cromatică) în Episodul 5. Femeia albastră. Ce tripletă! Andreea Șovan e Duduca / Elena Lupescu în Episodul 1. Plecarea, trimisa partidului în viața distrusă a mamei (deportate în Bărăgan în anii 1950, după ce soțul - același Matei Rotaru - a fost ridicat de Securitate și fiica - Diana Buluga - a fugit în munți) interpretate de Raluca Lupan în Episodul 3. Ecoul și profesoara care cochetează cu avortul în Episodul 4. Decrețica.


Apropo de episodul dedicat decretului național-comunist-ceaușist de interzicere a avorturilor, Raluca Lupan e un Dom' Bebe antologic în bluză de trening Adidas (consultanță costume: Mirela Grindean) și cu juma' de sticlă de vodcă la bord, iar Salomeea Rusu e o decrețică memorabilă. Cât privește rușinea (în care e vorba de) Iliescu / Ceaușescu, Mălina Andreescu joacă rolul femeii în rochie albastră bătute crunt (până când pielea i s-a făcut albastră) de mineri în dimineața zilei de 14 iunie în Piața Universității (detalii despre eroina din viața reală, Ioana-Izabela Odor, aici).


Diana Buluga e eroina principală din Episodul 6. Scufița Roșie și pădurea capitalistă, în care Ioan Crișan devine prototipul polițistului / funcționarului public corupt și Andrei Mărcuță devine prototipul omului de afaceri (FNI / SOV veghează pentru tine) multilateral dezvoltat pe domeniile hoție & corupere & co. Episodul 7. Haos TV e o delicioasă & tulburătoare colecție de cretinisme gogolian-înfricoșătoare (colectate în stilul volumelor de perle publicate de Radu Paraschivescu la Humanitas), recitate, de-a lungul anilor, de feluriți politicieni și alte personaje publice pe micile ecrane ale patriei.


Personajul colectiv, excelent orchestrat de regizorul Caras (în fapt, regie: Ionuț Caras și echipa) și impecabil interpretat de cei 12 performeri (dinamica de grup din 9 RUȘINI, felul în care actrițele și actorii își pasează & complementează replicile & privirile & gesturile & spațiile, viteza cu care schimbă costumele & coafurile & vârstele & personajele, stilul lor de joc acordat fără rest cu ritmurile universului sonor - muzică Magor Bocsárdi - și celui vizual - video: Andrei Cozlac, Radu Marțin - ar cam trebui să reprezinte un studiu de caz pentru școlile noastre de teatru) e elementul de forță al celor mai multor dintre episoade. Alături de cuvinte, de (anti)-eroi și de întâmplări, grupul / gloata / armata / minerii / legionarii / securiștii / demonstranții / ultrașii / jandarmii aduc istoria pe scenă. Iar atunci când nu e prezent fizic pe scenă, în Episodul 8. N-am fost acolo, personajul colectiv născut de vorbele (în fapt, litania) Dianei Buluga e cel mai puternic dintre toate. Dacă Radu Jude a intrat în palmaresul Berlinei 2025 cu un film, Kontinental '25, filmat cu telefonul mobil, atunci Buluga & Caras vor intra în istoria personal-emoțională a spectatorilor celor 9 RUȘINI cu un episod de teatru, făcut (și) cu două telefoane mobile, pe care probabil nimeni nu îl va uita niciodată.


Episodul 7. Haos TV se încheie cu o suită de 3 monologuri. Pe rând, Adelin Tudorache, Alex Hegheduș și Christian Har, 3 dintre cei 12 îmbrăcați în maiouri albe, șorturi negre și șosete albe sau negre sau una albă - alta neagră (bașca, pe cap, cu câte un coif auriu, stil Coțofenești & Drends, croșetat din lână mioritică), vorbesc în numele câte unui segment din populația autohtonă a momentului. Ori poate verbalizează bucăți antagonice din eu-urile / conștiințele fiecăruia dintre noi. Pe de o parte, poporul / românul nedreptățit de politicieni, de istorie, de străini, de toți și de toate. Pe de altă parte, poporul / românul care a pus & pune mâna cât a putut mai la un furt, mai la o șpagă, mai la un chiul. Pe de altă parte (da, frate, mai există și altă parte!), poporul / românul care s-a uitat în oglindă, a văzut câte parale a făcut și face (vezi, de pildă, cele 9 & co rușini) și alege să meargă înainte cu ochii larg deschiși și creierul de rațiune ascultător, asumându-și păcatele & limitările și pretinzând, în același timp, tratament egal & respect.


9 RUȘINI (și alte tablouri scandaloase din istoria recentă a României) vorbește despre scandaloase momente istorice și, în egală măsură, demască tare colective ne-dependente de o epocă / dictatură / formă de extremism anume. Vorba aceea, misoginismul, rasismul și xenofobia nu sunt de găsit de azi, de ieri, pe aceste meleaguri, după cum nu sunt deloc flori rare nici pe celelalte meleaguri europene (ca să nu mergem mai departe). Cvintetul feminin Diana Buluga - Salomeea Rusu - Andreea Șovan - Mălina Andreescu - Raluca Lupan propune, în finalul Episodului 5. Femeia albastră, un răvășitor moment de enunțare a condiției femeii tricolore. În oglindă, septetul masculin Sebastian Topan - Matei Rotaru - Ioan Crișan - Adelin Tudorache - Andrei Mărcuță - Alex Hegheduș - Christian Har produce mai multe fragmente elocvente pentru ce vasăzică pericolele macho-tembelizării. E drept că, în multiple alte momente, țăcăneala de grup sau caracterul de victimă colectivă cuprinde, fără vreo discriminare, ambele genuri. Cam atât de vaste și deștept montate sunt textele acestui atât de special spectacol!


Dincolo de meșteșug și excelență artistică, 9 RUȘINI (și alte tablouri scandaloase din istoria recentă a României) e făcut & jucat cu furie, disperare, umor, lacrimi și speranță. Prin el, istoria vorbește despre viitor și teatrul (social, educațional, politic, de idei) teatru, vorbește despre viață.

Care e legătura dintre cele 9 rușini și cele 40 de procente? Minciuna servită drept adevăr, sminteala vândută ca soluție, antagonizarea pe bază de ură vopsită ca discurs despre pace.


Da, am făcut prostii multiple în trecut, unele grave, altele foarte grave. Noi le-am făcut, nu alții. Le-au făcut și alții pe ale lor, dar nu asta e în discuție acum, fiecare cu oglinzile lui. Vrem să mergem înainte și să schimbăm ce e de discutat? Atunci să ne privim bine în ochi, să nu pretindem a fi cine nu suntem, să încetăm să aruncăm răspunderea pe umerii celorlalți, să fim, zi după zi, oameni conștienți de propriile defecte și calități, gândind, acționând și trăind în consecință. Calea celui de al 3-lea discurs (by Christian Har) din Episodul 7. Haos TV!


În ciuda durității temelor alese și forței devastatoare a interpretării celor 12 protagoniști, 9 RUȘINI (și alte tablouri scandaloase din istoria recentă a României) nu e defel tipul de spectacol care aruncă publicul în depresie. O energie specială pleacă dinspre artiști spre spectatori și, prin intermediul lor, spre oraș. Am încercat, mai sus, să o descriu, pe cât posibil, am reușit în mică măsură. Pot, însă, să vorbesc răspicat despre existența și persistența ei, la multe zile de la vizionare. Viitorul sperat se poate construi, inclusiv electoral, rostind răspicat adevărul despre trecut. Teatrul e relevant și viu atunci când naște cele de mai sus.

(Timpul & Spațiul reprezentației: 10-11 octombrie 2025 @Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj)

(foto: Alina Andreea Grigorescu, trailer: Raul Stan)

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus