Apollo Trio este un ansamblu cameral format din instrumentiștii Andra Mărgineanu - pian, Aron Cavassi - vioară, și Soma David-Kacso - violoncel. Formația și-a început activitatea în toamna anului 2021. Au susținut recitaluri în cadrul Stagiunii de marți seara de la Ateneul Român, la Institutul Cultural Rus din București, Kultur21, Palatul Suțu, Casa Mița Biciclista, și în cadrul programelor Tinerimii Române.
În program au fost lucrări de George Enescu și Piotr Ilici Ceaikovski, precum și două lucrări în duo - de Béla Bartók și David Popper.
Doamna Despina Hașegan, muzeograf, șef Birou Patrimoniu al MHCV, a prezentat Harta Geologică a României realizată de Institutul Geologic al României, și publicată în anul 1978.
Lucrarea vedetă a serii, această harta prezintă marile unități geologice ale țării, precum și diversitatea rocilor, resursele naturale și, indirect, influența acestui substrat asupra vieții cotidiene: unde se pot cultiva anumite plante, unde există resurse de apă, unde solurile sunt mai fertile sau mai potrivite pentru un anumit tip de cultură. Este o hartă ce sintetizează zeci de ani de cercetări și are astăzi valoare de document istoric, arătând stadiul cunoașterii din anii '70, înainte de apariția tehnologiilor moderne. La vremea, ei a reprezentat un document de referință prin îndeplinirea standardelor UNESCO (scara 1: 1.000.000, Legendă), fiind corelată cu alte hărți geologice din Europa. Harta arată diferite aspecte: retenția de apă, cantitățile de minerale și temperatura solului. Vorbitoarea a arătat că există o corelație între mineralele solului și gustul fructelor (cele închise - ardeziile, favorizând maturarea fructelor, iar cele deschise - argila, lumina pentru struguri). Astfel, harta geologică poate fi asociată cu o hartă a vinului (podgoriile de calitate).
Compozitoarea dr. Diana Gheorghiu din partea Uniunii de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România a prezentat pe membrii Formației Apollo, cu toții, absolvenți ai Universității Naționale de Muzică din București. Așa cum scoarța terestră este o suprapunere de roci, tot astfel muzica surprinde o suprapunere a unor straturi sonore subtile.
Prima lucrare interpretată de Trio Apollo a fost Serenade Lointaine (Serenada îndepărtată) de George Enescu (lucrare fără număr de opus), scrisă în anul 1903, la Londra, în onoarea familie Regale a României aflate în vizită în capitala Marii Britanii.
În interpretarea tinerilor muzicieni Trio-ul a sunat cu o undă de melancolie; se puteau simți influențe ale muzicii franceze (Gabriel Fauré).
O interpretare delicată, senină și plină de lirism a celor trei muzicieni - Andra Mărgineanu, Aron Cavassi și Soma David-Kacso, amintind de una de referință, cu Ilinca Dumitrescu - pian, Sherban Lupu - vioară și Marin Cazacu - violoncel. Din microstructura Serenadei enesciene, se putea percepe o tranziție de la starea de nostalgie la una de fericire. Unisonul dintre vioară și violoncel a beneficiat de omogenitate intonațională și dinamică.
Au urmat Șase dansuri românești pentru vioară și pian, Sz. 56, de Béla Bartók, în interpretarea lui Aron Cavassi, acompaniat la pian de Andra Mărgineanu.
Cele șase dansuri, compuse în anul 1915 (ulterior orchestrate în 1917), cuprind: Jocul cu bâta (dans din Voiniceni, județul Mureș); Brâul (dans din Agriș); Buciumeana (dans din Bucium, județul Alba), Poarga românească (dans din Beiuș) și Mărunțel (dans din Beiuș).
Cei doi interpreți au reușit să exprime savoarea acestor minunății ale folclorului nostru, prin procedee instrumentale în care timbralitatea crea atmosfera (precum flageolete-bocet).
A urmat o piesă de David Popper pentru violoncel și pian, interpretată de Soma David-Kacso, acompaniat de pianista Andra Mărgineanu. Am remarcat sunetul calitativ, atât la emisia în bariolaje, cât și la cea în spiccato. Dublele coarde aveau o intonație pură, iar expresia cantilenelor era condimentată cu portamento-uri de bun gust. Agogica flexibilă era bine coordonată între cei doi interpreți.
În încheierea recitalului, auditoriul de la Muzeul Hărților a ascultat splendidul Trio cu pian în la minor de Piotr Ilici Ceaikovski. Lucrarea este intitulată À la mémoire d'un grand artiste (În memoria unui mare artist), cu referire la Nikolai Rubinstein (fondator al Conservatorului din Moscova), prietenul și mentorul apropiat al compozitorului. Este singura lucrare a lui Ceaikovski scrisă pentru trio cu pian, în anul 1881 și revizuită ulterior, în 1882.
Interpreții au reușit să redea atmosfera tragică ce se degajă din prima mișcare a trioului: Pezzo elegiaco (Moderato assai - Allegro giusto), care cuprinde 478 de măsuri. Este o parte romantică întunecată, cu un frumos solo de violoncel de deschidere, cu o temă care revine pentru un marș funerar final. Însuși compozitorul scria într-o epistolă către Nadezhda von Mec: "mă tem că aș fi aranjat muzica aceasta având un caracter simfonic, ca pe un trio, în loc să scriu direct pentru instrumente. Am încercat să evit acest lucru, dar nu sunt sigur dacă am avut succes".[1] Decizia de a scrie un Trio, compozitorul a luat-o la Roma. Trio-ul este dedicat memoriei lui Nikolay Grigoryevich, având un caracter funerar.
Emoționantă interpretarea acestor tineri muzicieni, datorită implicării lor afective, pline de trăire sinceră.
Publicul a aplaudat îndelung, iar interpreții au oferit două bis-uri de Dmitri Șostakovici. Primul - Polka a relaxat atmosfera, iar al doilea a fost un Vals plin de eleganță.
Foarte bună prestația pianistei Andra Mărgineanu, cântând pe un pian electric, ea a reușit să compenseze sonoritățile artificiale printr-o ritmică precisă, urmărind partenerii în duo și având o pondere importantă în Trio-ul de Ceaikovski.
Formația camerală instrumentală Apollo a oferit o seară de muzică frumoasă, cu un program inspirat ales și cântat însuflețitor.
NOTE
[1] Scrisoare 1912 către Nadejda von Meck, 26/14-15/27 decembrie 1881.