La sala Ateneului Român, atmosfera era una festivă. Culorile vii ale veșmintelor instrumentistelor din orchestră, iluminarea sălii, publicul venit ca la urs pentru a asculta o muzică arhicunoscută din coloanele sonore ale unor filme nemuritoare.
John Williams [2] și muzica sa ne încântă și ne tonifiază. Inspirându-se din idiomurile romantice târzii și începutul secolului al XX-lea, din creația compozitorilor Richard Wagner, Piotr Ilici Ceaikovski, Gustav Holst și Erich Wolfgang Korngold - John William a readus la modă orchestrația bogată, într-o industrie muzicală, care se orientase pentru scurt timp spre jazz, popularitate și partituri compilate.
În prima parte a concertului de la Ateneu, am ascultat: 1. Superman March; 2. Jurassic Park - Main Theme; 3. Harry Potter and the Sorcer's Stone; 4. E.T. Adventures on Earth. În partea a doua a concertului am savurat: 5. The Flight to Neverland din Hook; 6. Tema din «Lista lui Schindler»; 7. Muzica din «Star Wars»: I. 20th Century Fox Fanfare - celebrul generic al filmelor hollywoodiene; II. Main Title; III. Princess Leia's Theme; IV. Anakin's Theme; V. Jedi steps and Finale.
Debutul serii cu muzică de film, l-a reprezentat coloana sonoră a filmului Superman, din 1978, «Superman March» compusă și dirijată de John Williams. Aceasta a fost interpretată de London Symphony Orchestra, avându-l drept concertmaistru pe John Georgiadis. Filmul Superman a fost regizat de Richard Donner și scris de Mario Puzo, David Newman, Leslie Newman și Robert Benton, fiind bazat pe Superman de Jerry Siegel și Joe Shuster. Bugetul filmului a fost de 55 de milioane $, iar încasările de peste 300 milioane $. Tema Superman a lui Williams, care este auzită pentru prima dată în generic, a fost refolosită (cu aranjamente variate) ca muzică de deschidere pentru toate filmele Superman, cu excepția Superman III. John Williams a compus de asemenea, trei teme noi pentru Superman IV: The Quest for Peace, atașându-le la trei personaje noi. Astfel, Superman March, interpretat este format din două secțiuni: o temă "A", care este partea principală a melodiei, și o temă "B", care are o atmosferă puțin mai ușoară și care adesea leagă Marșul de Fanfară. Admirabil au sunat: semnalul trompetelor și tromboanelor, ritmul de marș impus de violoncele și preluat de viole - percuție din belșug, (cinele, timpane, tobă mică), toate cu sprijinul tutti-ului corzilor.
Artiștii de pe scena Ateneului au fost aplaudați intens de către numerosul public venit la acest eveniment muzical.
A urmat muzica din filmul de aventură și science fiction - Jurassic Park (1993), regizat de Steven Spielberg, scris de Michael Crichton și David Koepp, bazat pe romanul lui Crichton, din 1990. Bugetul filmului: 63 milioane, iar încasările au fost de 1,06 miliarde $.
John Williams, a început să compună coloana filmului, la sfârșitul lunii februarie 1993. A scris trei teme centrale, fiecare cu multiple variații. Iar Alexander Courage și John Neufeld au realizat orchestrația partiturii lui John Williams.
Prima temă, având un aspect cvasireligios, este asociată cu dinozaurii erbivori. A doua este imprevizibilă, chiar aventuroasă, reflectând capacitatea parcului de a face minuni și teroare. A treia temă este construită în jurul unui motiv de patru sunete, și este asociată cu Velociraptorii și T. rex.
După solo-ul cornilor și sunetele harpei, întreaga orchestră cânta tema luminoasă, consonantică, care se amplifica. Trompetele și trombonii străluceau. Aplauzele auditoriului au încununat frumoasa interpretare a artiștilor de pe scena Ateneului.
Au urmat trei piese din Suita The Sorcer's Stone (aceasta cuprinde de fapt patru piese - a) Hedwig's Theme (Hedwig Flight); b).The Sorcer's Stone; c). Nimbus; d). Harry's Wondrous World). În concert s-au cântat doar părțile a); c) și d). Colaborarea compozitorului cu cineastul american Christopher Joseph Columbus la Harry Potter and the Sorcerer's Stone (2001) a marcat al treilea parteneriat cu regizorul.
În primul fragment din suită, Hedwig's Theme (Hedwig Flight), sunetele cristaline ale celestei - Raluca Ouatu - excelentă, au creat atmosfera misterioasă. Apoi. pasajele veloce ale viorilor, în legato (de o mare dificultate tehnică), au întețit vraja. Dirijorul Stefan Geiger i-a evidențiat la sfârșit, ridicând partida viorii prime în picioare în aplauzele audienței.
Trompeta cu surdină își înălța tema arhicunoscută din seria de filme Harry Potter - bazată pe șapte romane fantasy pentru copii, scrise de autoarea britanică J.K. Rowling [3]. Warner Bros Pictures a adaptat cele șapte cărți originale, un bildungsroman (roman de maturizare), într-o serie de filme în opt părți.
Următorul fragment interpretat din suită a fost Nimbus. Suflătorii de lemn au avut aici rolul de vedetă, reușind prin emisia staccato (bine conturată) să realizeze sunete sculptate cu finețe, totodată, dezvăluind farmecul din centrul poveștii.
Stranii, chiar fascinante, apăreau de asemenea, "progresiile armonice, acordurile de sextă napolitană și cele ale treptelor mediane alterate, sugerând o stare plină de fantezie și iluzii" [4]. Astfel, ansamblul dădea viață măturii zburătoare magice a lui Harry Potter.
În fragmentul Harry's Wondrous World (Lumea minunată a lui Harry) ascultam, după cunoscutul leitmotiv intonat de viori, teme foarte melodioase, repartizate în special instrumentelor de suflat de alamă (corni, trompete tromboane, tubă), iar xilofonul intervenea cu o formulă ostinato, ce conținea apogiaturi scurte anterioare. Apoi fluxul sonor era preluat de restul ansamblului. O muzică colorată, în care toate timbrurile erau pe rând puse în evidență, iar aspectul ritmic aducea un avânt deosebit. Cornul englez, cu timbrul său unic, se detașa uneori. Violoncelele intonau o idee muzicală luminoasă și plină de poftă de viață.
A urmat muzica din E.T. Filmul american de science fantasy a fost produs și regizat de Steven Spielberg, în anul 1982, fiind scris de Melissa Mathison. În distribuție sunt: Henry Thomas, Dee Wallace, Peter Coyote, Robert MacNaughton și Drew Barrymore. Este povestea lui Elliott, un băiat care se împrietenește cu un extraterestru, pe care îl numește E.T., care a rămas blocat pe Pământ. Premiera muzicală a avut loc cu Orchestra Filarmonicii din Los Angeles, la 31 iulie 1985, sub bagheta lui John Williams. E.T. a avut premiera ca film de închidere al Festivalului de Film de la Cannes, la 26 mai 1982. La turnarea filmului colaborarea lui John Williams cu Steven Spielberg a fost una de respect reciproc. După ce a fost înregistrată separat muzica, spre satisfacția lui Williams, Spielberg a reînregistrat finalul filmului, pentru a se potrivi cu această interpretare muzicală. Filmul a primit nouă nominalizări la cea de-a 55-a ediție a Premiilor Oscar, câștigând Premiile pentru Cea mai bună coloană sonoră, Cele mai bune efecte vizuale, Cel mai bun sunet și Cel mai bun regizor. A câștigat, de asemenea, cinci premii Saturn și două Globuri de Aur. În 1994, filmul a fost adăugat în Registrul Național de Film al Bibliotecii Congresului Statelor Unite ale Americii,
Compozitorul John Williams a adoptat o abordare modernistă, în special prin utilizarea politonalității și a modul lidian, pentru a exprima o calitate mistică, onirică și eroică. Tema sa, care pune accent pe instrumente coloristice precum harpa, pianul, celesta și alte instrumente cu clape, precum și pe percuție, sugerează natura copilăroasă a lui E.T.
În interpretarea Orchestrei Filarmonicii George Enescu, dirijată de Stefan Geiger, temele sunau clare, bine reliefate și armonioase.
Trompetele se auzeau distinct. Un solo de flaut acompaniat de xilofon a constituit un moment splendid, delicat, precum personajul din film. Aplauzele publicului au răbufnit și s-au auzit îndelung.
După pauza concertului am ascultat muzica la The Flight to Neverland (Zborul spre Țara de Nicăieri) din filmul Hook (1991). Este un film american fantastic de aventură, regizat de Steven Spielberg și scris de James V. Hart și Malia Scotch Marmo. Filmul este continuarea, într-un decor contemporan, a romanului lui Sir James Matthew Barrie, din 191 - Peter and Wendy, concentrându-se pe un Peter Pan adult care și-a uitat copilăria. Când vechiul său dușman de moarte, căpitanul Hook, îi răpește copiii, el se întoarce în Țara de Nicăieri (Neverland) pentru a-i salva. Distribuția cuprinde actori celebrii, precum: Robin Williams, Dustin Hoffman, Julia Roberts, Maggie Smith, Caroline Goodall. Coloana sonoră a fost înregistrată de Hollywood Studio Symphony, dirijată de John Williams. Partitura muzicală a fost deosebit de apreciată și este considerată una dintre cele mai bune ale compozitorului. În anul 2012, a fost realizată o reeditare, apoi casa de discuri Epic Soundtrax a reeditat coloana sonoră Hook: Expanded Original Motion Picture Soundtrack (La-la Land Records). Muzica filmului apare de asemenea în Singur acasă (1990). Inițial, s-a dorit ca filmul Hook să fie un musical.
Orchestra Filarmonicii George Enescu, dirijată de Stefan Geiger, a oferit o versiune foarte plastică, sugerând modul de planare și de mișcare în aer al personajelor. Oboiul intona în debut, împreună cu harpa, o figurație repetată, peste care cornii cântau o temă pregnantă, pe care viorile o reluau cu sonoritate sporită și bine avântat. Cinelele zbârnâiau aprig.
Trompetele și tromboanele sfâșiau aerul. Instrumentele de suflat - creau o starea de spirit potrivită, prevestind parcă zborul celor trei copii Darling, de la fereastra camerei lor, într-o noapte rece din Londra.
Artiștii de pe scena Ateneului cântau cu aplomb. Totul părea în mișcare, precum mașinăria cu roți dințate, din fabrica în care Chaplin se străduia muncind, fiind înghițit cu totul (filmul Modern Times - 1936).
Pianul se asocia cu xilofonul, sincronizându-se peste pasajele cu formule izoritmice. Solo-ul de flaut se înălța sugerând plutirea liberă. Pe rând instrumente diferite cântau obsedanta terță mică descendentă. Clopotele și tuba întregeau timbral fluxul sonor debordant.
După aplauzele intense ale publicului, a urmat Tema din Lista lui Schindler, cu Rafael Butaru - vioară solo. Filmul american Schindler's List (1993), în regia lui Steven Spielberg, a fost bazat pe romanul Schindler's Ark, scris de australian Thomas Keneally. În distribuție: Liam Neeson, Ralph Fiennes, Ben Kingsley, Caroline Goodall, Jonathan Sagall și Embeth Davidtz. Filmul este câștigător a șapte Premii Oscar, inclusiv Cel mai bun film, Cel mai bun regizor si Cea mai bună coloană sonoră, precum și alte premii (7 Premii BAFTA și 3 Globuri de Aur). Filmul este bazat pe romanul Schindler's Ark de Thomas Keneally, care spune povestea magnatului german Oskar Schindler, cel care a salvat peste o mie de evrei de origine poloneză, în timpul Holocaustului, angajându-i în fabrica sa. O temă importantă a filmului este toleranța.
Coloana sonoră compusă și dirijată de John Williams și interpretată de Hollywood Studio Symphony, l-a avut ca solist la vremea aceea, pe celebrul violonist american Itzhak Perlman. În realizarea temei principale a filmului s-a acordat o importanță absolută viorii, un instrument care are capacitatea de a crea sentimente diferite și de a stârni senzația unei inimi sfâșiate.
În programele lor de concurs, campioanele și campionii la patinaj artistic au folosit această melodie: Katarina Witt, Irina Slutskaya, Anton Shulepov, Yuna Shiraiwa, Paul Wylie, Johnny Weir, Tatiana Navka, Roman Sadovsky, Satoko Miyahara, Nicole Schott, Jason Brown, Yulia Lipnitskaya și Evgenia Medvedeva.
În interpretarea violonistului Rafael Butaru, concertmaistrul Orchestrei Filarmonicii George Enescu această muzică extrem de emoționantă a sunat duios, cu un sunet calitativ, îmbrăcat în armonice, cu un vibrato foarte rotund și cu expresia de pioșenie, adecvată scenariului filmului.
Aplauze prelungi au răsunat la încheierea acestui solo extrem de inspirat.
A urmat muzica din filmul Star Wars (Războiul stelelor), a regizorului George Lucas. Star Wars este a treia cea mai profitabilă franciză cinematografică din istoria cinematografiei (după Marvel Cinematic Universe și Spider-Man). Poveștile Star Wars sunt plasate într-o galaxie fictivă din trecutul îndepărtat. Ele acoperă mai multe epoci fictive, în care oamenii și multe specii de extratereștri - adesea umanoizi - coexistă cu droizi - roboți - care pot fi programați pentru asistență personală sau luptă. Universul Star Wars este, în general, similar cu universul real, dar legile fizicii sale sunt mai puțin stricte, permițând povești mai imaginative. Franciza este plasată pe fundalul unui conflict galactic ce implică rebeliuni, republici și imperii, precum maleficul Imperiu Galactic. Seria de filme Star Wars se concentrează pe trei seturi de trilogii, dintre care cele nouă filme sunt denumite colectiv Saga Skywalker: O nouă speranță, Imperiul contraatacă și Întoarcerea lui Jedi (trilogia originală); Amenințarea fantomă; Atacul Clonelor și Răzbunarea Sith-ilor (trilogia prequel); Trezirea Forței; Ultimii Jedi și Ascensiunea lui Skywalker (trilogia continuare). Franciza folosește de obicei bătălia climatică de la Yavin. Star Wars include elemente precum cavaleria, cavalerismul și arhetipuri jungiene, precum umbra. Există, de asemenea, multe referințe la creștinism, cum ar fi apariția lui Darth Maul, al cărui design se inspiră puternic din reprezentările tradiționale ale diavolului.
În prezentarea muzicii din filmul Star Wars, de către Orchestra Filarmonicii George Enescu, dirijată de Stefan Geiger, inițial, s-a auzit celebrul generic al filmelor hollywoodiene: 20th Century Fox.
Apoi, Orchestra a cântat Main Title (tema principală) din Star Wars. Compoziția se inspiră din coloana sonoră a lui Erich Wolfgang Korngold pentru filmul Kings Row (1942) și din Jupiter de Gustav Holst, din Suita orchestrală «The Planets». Partea a doua a temei principale, Funk, a inclus coloana sonoră originală Cantina Band.
Amplul ansamblu simfonic de pe scena Ateneului Român a cântat cu mult entuziasm această muzică având veleități mobilizatoare și plină de strălucire. Trompetele au excelat.
Apoi am ascultat. Princess Leia's Theme, piesa în care flautul solo și vioara solo au impresionat prin sonoritatea lor caldă. Este leitmotivul Prințesei Leia, o idee muzicală ce începe cu intervalul de sextă mare caracteristic întregii trilogii prequel. Tema apare în momentul în care Prințesa este capturată de Darth Vader. Muzica va reapărea de mai multe ori. (în montajul final de cadre de la sfârșitul filmului, când părinții adoptivi Bail și Beha Organa, țin în brațe nou-născuta, Leia). Mai apare și în timpul înmormântării Leilei. Foarte frumos a sunat cornul ce intona tema cu un sunet catifelat. Harpa intervenea cu arpegii ascendente. Multă pasiune s-a simțit și în melodia intonată de viorile prime. Solo-ul cântat de violonistul Rafael Butaru, cu acea evaporare în registrul acut, a impresionat prin expresia tandră.
După aplauzele publicului, a urmat Anakin's Theme. Această idee muzicală apare când Skywalker o întâlnește prima dată pe Padmé Amidala în anticariatul lui Watto, de pe Tatooine (episodul II - Atacul Clonelor). Tema conține o interpretare subtilă a piesei Marșul Imperial (Tema lui Darth Vader).
A urmat Jedi steps and Finale, piesă care a fost folosită pe tot parcursul filmelor din Trilogia continuare. În The Last Jedi, tema apare ca leitmotiv, pentru antrenamentul Jedi, al lui Rey pe Ahch-To.
La bis, Orchestra Filarmonicii George Enescu, dirijată de Stefan Geiger a cântat Raiders March din Indiana Jones.
Auditoriul a reacționat ovaționând și aplaudând în picioare artiștii.
O seară de neuitat, cu muzică de film splendidă, ce îți redă pofta de viață și optimismul atât de greu de obținut în zilele noastre. Este cu totul altceva să poți asculta muzica unui film cunoscut în sala de concert, decât în cea de cinematograf.
BRAVISSIMO, interpreților unor partituri dense și mult solicitante!
NOTE
[1] Dirijorul Stefan Geiger este un dirijor și muzician german de prestigiu, recunoscut pentru versatilitatea sa în repertoriul simfonic tradițional, operă și muzică de film. S-a născut în anul 1967. A început să cânte la pian, vioară, tobe și trombon, la vârsta de 5 ani. Printre profesorii săi s-au numărat Branimir Slokar (trombon) și Peter Eötvös (dirijat). Stefan Geiger a obținut o bursă de la Studienstiftung des deutschen Volkes. A absolvit regia muzicală. A câștigat premii precum: Concour International du Festival de Musique de Toulon (1989) și Festivalul Primăverii de la Praga (1992). A fost angajat inițial pe post de trombonsolo la Bayerische Staatsoper din München, iar apoi la NDR Elbphilharmonie Orchester din Hamburg. A devenit asistent al lui Cristoph Eschenbach, Valery Gergiev și Christoph von Dohanyi. În 1996, a devenit director artistic la Landesjurgendorchester Bremen. Între 2002 și 2007 a lucrat cu orchestra din Bremen, Hochschule für Künste. Stefan Geiger a colaborat cu Schleswig-Holstein Festival Orchester, Ensemble Resonanz,Würzburger Philharmoniker, Nürnberger Symphoniker, Deutsche Kammerphilharmonie Bremen, Transylvania State Philharmonic Orchestra, Orquestra de Câmara da Cidade de Curitiba și Orchestra Română de Tineret. A fost invitat să dirijeze la Festival Internacional de Inverno de Campos do Jordao (São Paulo, Brazilia), în 2019 și la Kissinger Sommer și Festspiele Mecklenburg-Vorpommern. Începând cu anul 2026, Stefan Geiger ocupă funcții importante, fiind dirijor principal invitat al Orquestra Sinfônica Brasileira din Rio de Janeiro (Brazilia) și al Filarmonicii Banatul din Timișoara. Geiger este co-fondator și membru al comitetului German Games Music Awards. A realizat în 2027 un turneu muzical de film în Marea Britanie, în orașe precum: Manchester, Liverpool, Leeds, Nottingham și Birmingham.
[2] Compozitorul și dirijorul american John Williams s-a născut în 1932 la Queens, New York City. A urmat cursurile Los Angeles City College,North Hollywood și a absolvit în 1950. A urmat cursurile Universității din California, Los Angeles, și a studiat compoziția în privat cu compozitorul italian Mario Castelnuovo -Tedesco. A dirijat și aranjat muzică pentru Fanfara Forțelor Aeriene ale SUA. A urmat cursuri de muzică de la Universitatea din Arizona. A studiat pianul cu Rosina Lhévinne la Juilliard School of Music din New-York, fără să absolve și la Eastman School of Music. A cântat ca pianist, la cluburile de jazz din oraș. Întors la Los Angeles, a colaborat cu compozitori precum: Franz Waxman, Bernard Herrmann și Alfred Newman, colaborând cu orchestratorii Conrad Salinger și Bob Franklyn. Prima compoziție cinematografică a lui Williams a fost pentru Daddy-O (1958), urmat doi ani mai târziu de Because They're Young. De asemenea a creat muzică pentru filme de televiziune.
[3] Piatra Filozofală (1997); Camera Secretelor (1998); Prizonierul din Azkaban (1999); Pocalul de Foc (2000); Ordinul Phoenix (2003); Prințul Semi-Sânge (2005); Talismanele Morții (2007). Temele majore ale seriei includ prejudecățile, corupția, nebunia, dragostea și moartea. Se face aluzie la genul școlilor internat britanice. Harry Potter este cea mai bine vândută serie de cărți din istorie, disponibile în zeci de limbi.
*Violonistul Rafael Butaru este concertmaistrul Filarmonicii George Enescu și al Operei Naționale din București. A câștigat numeroase premii la concursuri naționale și internaționale și a participat la importante cursuri de măiestrie precum cursul de orchestră și vioară susținut de Adam Fischer și membri ai Orchestrei Filarmonicii din Viena.
[4] sanbernardinosymphony.org/copy-of-dukas-la-peri-fanfare-2
*Star Wars - Wikipedia