Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici film  Sageata  Articole diverse

Mai multe filme, mai multă energie


Suplimentul de cultură, decembrie 2006
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Iar sînt filme multe la cinema. Pe alese. Ceea ce am făcut şi eu. Mai ales că am descoperit cablul şi deocamdată nu jur decît pe Discovery Civilisation şi pe Animal Planet.

Unul dintre cele mai drăguţe filme pe care le-am văzut recent la cinema este Mai mult decît ficţiune / Stranger Than Fiction şi e realizat de autorul lui Finding Neverland, Marc Forster. Trei sferturi din film eşti dus pe o pistă falsă - inspectorul fiscal Crick e creat de romanciera Karen Eiffel şi trăieşte într-o lume cu pereţi umezi (un fel de Truman Show), unde gogoşile şi prăjituricile coapte de simpatica brutăreasă n-au de fapt nici un gust, iar vocea scriitoarei, pe care inspectorul o aude tot timpul, povestindu-i gesturile, nu face decît să curgă prin pîlnia creaţiei. În acest timp, romanciera sudează ţigară după ţigară, chinuită de crampa scriitorului: nu ştie cum să-l omoare pe erou. Odată ce află ce-l paşte, inspectorul fiscal intră în panică şi încearcă să spargă bula în care a fost ivit. Cea mai mare parte a filmului ai convingerea că eroul are o viaţă imaginară, iar povestea se complică şi mai mult cînd şi inspector, şi romancieră descoperă cu groază că sînt amîndoi reali şi trăiesc în acelaşi oraş. Filmul se joacă de-a tragedia şi de-a comedia chiar înlăuntrul cercurilor sale multiple. El ia în calcul nu numai împletiturile - una pe faţă, una pe dos - ale scrierii unui roman, ci şi pe acelea ale destinului. Cam cum îţi tragi aer în piept ca să înfrunţi soarta, cînd soarta vrea să mori? Totuşi, autorii - şi romanciera, şi Forster - au milă şi-l lasă pe Crick în viaţă.

Ryna, lungmetrajul de debut al Ruxandrei Zenide, nu m-a înnebunit, deşi e filmat foarte frumos (de Marius Panduru), în cinemascop, iar lucruri flagrante nu-i poţi reproşa. E ceva artificial şi impersonal în povestea adolescentei băieţoase, care-şi descoperă şi vrea să-şi lase liberă feminitatea. Ştiu, filmul a luat premii multe în străinătate, dar... Cum am intrat, aşa am ieşit, filmul te spală ca pe o suprafaţă netedă, nu te intrigă, nu te ciupeşte, nu te emoţionează. Cel puţin pe mine. Nu mi se pare nici că are o mare legătură cu Sulina şi cu România. Pare un film pentru Uniunea Europeană, fără E-uri, dar şi fără gust, care aparţine tuturor statelor membre şi nici unuia în particular.

De cu totul alt nivel este un alt lungmetraj de debut, Happy End, realizat de Radu Potcoavă, care abundă în stîngăcii şi trădează lipsa şi a unei viziuni, şi a capacităţii de a lucra cu actorii, dar mai ales a unei poveşti şi a unui scenariu ca lumea.

Povestea îi aparţine de fapt unui domn care a trecut de mult de prima tinereţe şi care are despre vîrsta tînără o imagine confecţionată probabil după ziare şi televizor. Plus că mi-au ajuns deja pînă-n gît aşa-zisele "filme de actualitate", în care realitatea politică e atît de falsă şi de vagă, cu senatori corupţi care împart cu amantele lor apartamente imense şi ai căror copii îşi fac de cap etc. etc.

Un film care trebuie evitat este şi The Nativity Story, care face parte din coşuleţul cu kitschiuleţe de sezon. Dacă totuşi vă simţiţi obligaţi să faceţi o concesie spiritului Crăciunului, vă avertizez că intraţi la un film mai mult gen Indiana Jones decît Iisus din Nazareth. Cei trei magi parcă descifrează coduri, inclusiv pe cel al Bibliei, iar Fecioara Maria poartă hăinuţe albe, trendy, din bumbac, la modă în toate epocile (mai ales acum). The Nativity Story e mai rău decît filmele curăţele şi anodine de pe Hallmark.

Tot în categoria "filme de Crăciun, cînd e frig afară şi burta plină" intră şi The Holiday, realizat de Nancy Meyers. Exceptînd cîteva momente cînd Cameron Diaz e prea expansivă, iar alchimia ei cu Jude Law capătă strălucirea mată a manechinelor din vitrină, precum şi vreo 2-3 momente de dulcegăreală supraabundentă, povestea celor două femei deprimate care fac de Crăciun schimb de case pentru a scăpa de foştii iubiţi şi care se căpătuiesc cu iubiţi noi e genul de comedie care are o poveste banală, dar dialoguri cărnoase şi actori frumoşi. Spiritul Crăciunului poate ne va face totuşi să înţelegem cum de Kate Winslet se poate îndrăgosti de Jack Black.

Sageata Mai mult decît ficţiune / Stranger Than Fiction. Regia Marc Forster. Cu: Emma Thompson, Will Ferrell, Dustin Hoffman, Queen Latifah.
Sageata Ryna. Regia: Ruxandra Zenide. Cu: Dorotheea Petre, Valentin Popescu, Mathieu Roze.
Sageata Happy End. Regia: Radu Potcoavă. Cu: Mircea Diaconu, Şerban Ionescu, Daniela Nane.
Sageata The Story of Nativity. Regia: Catherine Hardwicke. Cu: Keisha Castle-Hughes, Oscar Isaac, Hiam Abbass.
Sageata Vacanţa / The Holiday. Regia: Nancy Meyers. Cu: Cameron Diaz, Jude Law, Kate Winslet.



 Toate articolele despre Articole diverse


0 comentarii

Spacer Spacer