Miercuri, 17 ianuarie 2007, la librăria bucureşteană Cărtureşti, Alex. Leo Şerban a lansat De ce vedem filme. Et in Arcadia Cinema - cel mai recent volum al său, apărut la Polirom în colecţia "Ego. Publicistică" -, alături de patru dintre cei mai "invocaţi" tineri regizori în aceste zile: Cristi Puiu, Corneliu Porumboiu, Radu Muntean şi Tudor Giurgiu. În cele din urmă, tot subiectul zilei a ţinut capul de afiş al întîlnirii - finanţările pentru proiecte cinematografice acordate de Centrul Naţional al Cinematografiei la ultima sesiune de finanţare, din noiembrie 2006.
Solidarizarea fără precedent între tinerii regizori şi critica de film de la noi în privinţa chestiunii finanţărilor acordate de CNC a putut fi testată pe viu, miercuri, la Cărtureşti. Trecerea de la lansarea propriu-zisă la dezbaterea despre "starea cinematografiei" a făcut-o Alex. Leo Şerban printr-o ceremonie ad-hoc de înmînare a trofeului Premiului Publicului de la Festivalul de la Salonic regizorului Corneliu Porumboiu. Autorul cărţii De ce vedem filme a ridicat la finele lui 2006 premiul în locul cineastului român. "Pune-l frumos în casă, vezi că e foarte greu! Mie nu îmi place prea mult această statuetă, aşa că ţipa să fie departe de mine. E nostim, căci eu întotdeauna aduc de la Salonic lucruri care nu îmi aparţin. Acum cîţiva ani am adus ceva şi mai interesant. Dragoş Bucur şi-a uitat în camera lui de hotel hainele pentru că fusese cu o seară înainte la nu ştiu ce club şi probabil că se făcuse «mangă», iar dimineaţă a plecat fără ele. Şi-atunci mi-a trimis un sms, cerîndu-mi să i le aduc. Ei, acum am adus statueta şi cine ştie ce o să mai fac în anii viitori dacă mă mai duc pe la Salonic", a povestit Alex. Leo Şerban audienţei. Şi, înainte de a pasa microfonul celor patru invitaţi, a ţinut să amintească faptul că îl bucură să scrie despre filme şi, în acelaşi timp, că nu face filme, "pentru că din punct de vedere tehnic, cel puţin, ar fi o catastrofă. Dar mai ales pentru că, mi-am dat seama, aş fi un regizor absolut imposibil şi tiranic." Apoi s-a arătat sceptic la gîndul că vreunul dintre regizori ar fi citit cartea în cele cîteva zile de cînd o primiseră.
"La Vaslui încă nu a ajuns cartea"
Tudor Giurgiu a remarcat că este un volum important şi în contextul în care se publică foarte puţină critică de film. Apoi şi-a amintit că, la începutul anilor '90, cînd nu "ştiam cu ce se mănîncă filmul" şi a dat la Academia de Teatru şi Film, citea volumele de pe piaţă - Ioan Lazăr sau Grid Modorcea. Acum se bucură pentru faptul că publicul are acces la o carte care vorbeşte şi despre filmele ce nu se văd la televizor. "Ce-mi place foarte mult la felul în care scrie Alex. Leo Şerban este un anumit tip de senzorialitate, ce-mi aminteşte de felul în care profesorul nostru de istoria filmului ne povestea despre eroinele din filmele mexicane. Şi cred că asta ţine de pasiune şi de faptul că filmul este şi viaţa lui Leo Şerban."
"Eu n-am citit cartea", a început Corneliu Porumboiu. "La Vaslui încă nu a ajuns... Eu nu ştiu în primul rînd de ce fac filme eu, d'apoi de ce le văd alţii. Dar mîine dimineaţă, în avion, promit să citesc cartea."
Cristi Puiu: "N-am citit-o, am fost de sîmbătă, de cînd am primit-o, foarte ocupat. Am filmat două spoturi publicitare, dar mi-a plăcut cum începe...". În schimb, acesta a pomenit de discuţia ce a avut loc la Festivalul de Film de scurtmetraj "Alternative" din 2002 despre critică şi, mai ales, despre motivul pentru care criticii de film din România nu-şi expun în volume "viziunea". "Şi Leo mi-a zis că el nu vrea să scrie cărţi, că preferă această condiţie de a scrie articole, de a discuta despre cinema, de a lansa dezbateri. Dar mi se pare că acum lucrurile intră în normalitate", a spus Puiu.
"Eu n-am apucat să citesc", a început şi Radu Muntean. Acesta a propus ca volumele de acest fel să fie distribuite gratuit "spectatorilor care intră la filmele noastre", bănuind că publicul lor, de 5-6.000 de persoane, este acelaşi cu al textului critic. "Şi atunci poate că va fi ceva mai influentă critica. După cum spectatorul român nu este obişnuit să meargă la cinema şi să plătească bilet, la fel, nu este obişnuit să citească despre film. Eu resimt nevoia unei critici autorizate, sînt foarte atent la ce se scrie despre mine şi colegii mei şi îmi place să cred că măcar cei din noul val al criticii sînt preocupaţi mai puţin de poezie şi mai mult de cinematograf."
Soluţia lui Alex. Leo Şerban: Dacă oamenii ăştia tot trebuie să primească bani, măcar să nu mai facă filme!
"Hai să trecem la ale noastre!", a sugerat Alex. Leo Şerban după ce fiecare dintre cei patru regizori şi-au terminat speech-urile "inaugurale". Timp de aproape o oră, regizori şi critici au discutat despre ce ar fi de făcut, dar şi despre cum a fost posibil. Săgeţile au fost îndreptate, şi de această dată, asupra Centrului Naţional al Cinematografiei şi Ministerului Culturii şi Cultelor.
Cei prezenţi au contestat calitatea juriului şi, pe alocuri, s-au exprimat radical în legătură cu unii dintre cei aflaţi pe lista cîştigătorilor, catalogîndu-i chiar drept "nulităţi". Cristi Puiu şi-a reluat atacurile, accentuînd asupra faptului că îşi asumă un risc destul de mare susţinîndu-şi opiniile cu atîta vehemenţă. Cum este posibil ca membrii unei generaţii aflate pe "valul" cinematografiei mondiale să fie "săriţi" de la finanţare de CNC, care dă prioritate unor regizori precum Sergiu Nicolaescu sau Theodor Barna.
În ultima perioadă, Asociaţia Cineaştilor din România a propus schimbarea regulamentului de concurs, Cristi Puiu a renunţat la finanţările de la CNC, a cerut demisia directorului Şerbănescu şi a ministrului Iorgulescu, criticii de film au semnat o scrisoare deschisă de susţinere a lui Puiu şi a regizorilor solidarizaţi cu acesta, în vreme ce un protest online a fost semnat de mai bine de 2.000 de persoane. "Reformarea sistemului!", s-a cerut cu insistenţă pe parcursul serii, cel mai vehement în această privinţă fiind criticul Valerian Sava, care consideră necesară implicarea oamenilor valoroşi din cinematografie în elaborarea unei noi strategii privind finanţarea proiectelor cinematografice de către statul român.
"Răspunsul Ministrului Culturii la protestul nostru, scris în limba de lemn pe care o ştim, spune că s-au făcut verificări şi a rezultat că întreg concursul s-a desfăşurat conform regulamentului. Doar că, dacă iniţial comunicatul spunea că Şerbănescu nu va fi destituit, s-a dat o rectificare ce nu mai conţinea această propoziţie. Asta mi se pare foarte interesant, pentru că noi trăim tot timpul în rectificări. Tot timpul avem senzaţia că nu ni se spun lucrurile pînă la capăt, iar dacă ni se spun, sînt imediat retrase", a observat Alex. Leo Şerban.
"Aceşti «sidecşi» cinematografici trebuie să se ocupe de altceva"
"Acest regulament este varză, juriul a fost varză, rezultatele sînt varză. Şi asta o spun ştiind foarte bine că doi dintre cei care sînt în sală, Radu şi Tudor, au participat şi au cîştigat. Dar există enorm de multe disfuncţii în felul în care a fost organizată competiţia. Există filme care nu mai trebuie făcute. Sînt filme în genul acelora pe care dumneavoatră, sînt sigur, nu le-aţi văzut, au făcut 500 de spectatori. Cazul fericit este să se facă filme şi pentru public, şi pentru critică. Cînd nu faci nici una, nici alta, se cheamă filme româneşti - alea proaste! Şi cred că deja este momentul ca această rulare de bani în gol, această producţie pe stoc, aceşti «sidecşi» cinematografici să se ocupe de altceva. Există la TVR 2 o emisiune foarte simpatică, se cheamă «Jobbing». Şi acolo îţi arată cum te poţi ocupa de apicultură. Oamenii aceştia să se reprofileze! Şi am un răspuns la ceea ce a declarat Cătălin Mitulescu, şi-anume că trebuie să intrăm în normalitate, nu să semnăm petiţii: aceasta nu este normalitatea, în condiţiile în care nu ştim cum s-a făcut juriul. Şi eu am propus ca, dacă oamenii ăştia tot trebuie să primească bani în virtutea unei logici care îmi scapă, măcar să-i primească să nu mai facă filme!", a afirmat Leo Şerban.
Din punctul de vedere al regizorului Tudor Giurgiu, acesta este un moment foarte important, un soi de "punct zero". "Există un sentiment general că nu se mai poate continua aşa, că ne-am apropiat de fundul paharului. Lumea încă mai crede că merge şi aşa, chiar şi la mine, la Televiziunea Română. De asta am luat atitudine faţă de unele emisiuni proaste, penibile, pe care părea că nimeni nu le observă. Acest moment trebuie să genereze ceva dacă lumea a reuşit să se solidarizeze în jurul unor principii."
"Aveam o şansă să facem acum ceva şi n-o să mai facem nimic", s-a arătat mai pesimist Corneliu Porumboiu. "Ce vor să facă, pînă la urmă? Pe cine vor să susţină?" Puiu a dorit să precizeze încă o dată că semnalul dat de CNC se va dovedi unul cu consecinţe grave pe termen lung deoarece pare că nimic nu s-a schimbat în ultimii ani, sistemul cinematografic a rămas, în continuare, nereformat.
Dorinţele lui Şerbănescu
Eugen Şerbănescu, directorul Centrului Naţional al Cinematografiei: "Cei care au cerut demisia mea probabil că se aflau sub imperiul emoţiei resimţite din cauză că nu s-au regăsit în palmaresul concursului sau nu cunosc detaliile mecanismului şi nici atribuţiile mele, care nu-mi permit să mă amestec în procesul de jurizare. Eu spun juriului să scoatem atît filme de autor, de stilistică specială, care ne aduc premii internaţionale, cît şi filme de poveste, de acţiune, comedii, care să aducă marele public în sală, toate pe criteriul valorii".