Mai degrabă căcăniu... - Blood Diamond

La şedinţa de marketing probabil că ideea a făcut senzaţie - un film de aventuri care nu numai că acuză măcelurile din Africa dar ne şi condamnă, pe noi ceilalţi, pentru că fie ne doare-n fund, fie contribuim la traficarea diamantelor însîngerate atunci cînd cumpărăm diverse bijuuri. Dacă mă întrebaţi pe mine, idiotul care a dat undă verde acestui popcorn leşinat cu pretenţii moralizator / istorice şi care, mai ales, a dat proiectul pe mîna regizorului Ed Zwick (Legends of the Fall - I rest my case) ar trebui dat afară mîine.

Intenţiile (poate) onorabile ale acestui clişeu lung şi zgomotos sînt rapid nimicite de interpretarea caraghioasă, care merge de la sforăitor (Djimon Hounsou - nominalizat la Oscar!) la scremut (DiCaprio - nominalizat la Oscar!), de muzica bombastic / tradiţională, care agresează mai ceva ca într-un Bruckheimer, de dialogurile pompoase care te fac să rînjeşti şi nu să gîndeşti sau de platitudinea unui regizor fără pic de personalitate sau imaginaţie. A rezultat un blockbuster patetic, care strigă "Uite, îmi pasă!" pe montaje sinistre de măceluri au ralenti, cu o pasiune aproape ofensatoare. Blood Diamond (în ciuda aparenţelor, făcut de albi pentru albi) trivializează penibil tragedia unui continent blestemat - Africa merita un film adevărat.

De fapt, l-a avut - se numeşte The Constant Gardener.