Instrucţiuni de folosire a puştii - Babel

Ideea istoriei regizate de Iñárritu o găsim în formă teoretică în expunerea din tren a Profesorului (Radu Beligan), în După-amiaza unui torţionar, filmul lui Pintilie. În formă restrînsă, ea ar fi aceasta: orice adiere de vînt dintr-o parte a lumii poate produce un cutremur într-o altă parte a lumii.

Maroc. Japonia. California şi nordul Mexicului. Trei terenuri de desfăşurare, trei poveşti, patru destine, un punct comun: puşca Winchester! Construcţia alternată specifică lui Iñárritu, pendulare temporală continuă.


Babel - un film despre itinerarii, frîngeri şi răsfrîngeri

Deşi istoria filmului se derulează în plină zi pînă la scena finală, necontenit mi-a şuierat în minte replica lui Dennis Hopper din Blue Velvet: de fiecare dată cînd soarele era fixat de către obiectiv auzeam vocea lui Frank Booth - "Now it's dark!"

O puşcă made in US of A traversează pămîntul schimbînd cursul vieţii celor care, sub o formă sau alta, o întîlnesc: un japonez aflat la vînătoare în Maroc o dăruişte ghidului său, el o vinde unei familii de păstori, capul familiei o dă copiilor pentru a apăra de şacali turmele de capre, aceştia testează calităţile armei trăgînd asupra autocarului cu turişti occidentali, umărul lui Susan, cetăţean american, e străpuns de un glonţ, Susan şi Richard sînt un cuplu căutînd a se reface, Richard sună acasă pentru a-i povesti Ameliei, bona copiilor săi, cele petrecute şi pentru a-i spune că nu poate găsi să stea cineva cu copiii astfel încît să o lase să plece ca ea să ajungă la nunta fiului său în Mexic, (printr-un sătuc marocan un Renault 12 poate trece drept Dacie 1300), Amelia alege să ia copiii cu sine în Mexic, fiica vînătorului japonez, Chieko, trăieşte tumultul metropolei japoneze în încercări high de a cuceri un bărbat, Richard luptă pentru a-şi ţine soţia în viaţă, politicienii americani şi mass-media mondială privesc situaţia drept un caz de terorism, ancheta poliţiei marocane are accente represive, vînătorul japonez este căutat de poliţie pentru a lămuri situaţia puştii, fiica sa are un dublu handicap, unul fizic - este surdo-mută, unul psiho-social - mama ei s-a sinucis folosind acea armă, grănicerii americani cred că readucerea acasă a copiilor cuplului Susan & Richard este un caz de răpire, Santiago accelerează şi, pentru a scăpa de poliţie, abandonează copiii şi pe Amelia în deşert...

Babel vorbeşte despre felul în care dramele personale devin crize mondiale dacă includ în desfăşurarea lor puncte încinse de pe glob şi gene umane considerate (imediat) suspecte şi înfăţişează cum un obiect considerat nociv - o armă - devine liantul tămăduitor al unei lumi aflate în suferinţă.

Babel-ul, absenţa înţelegerii, a comunicării, construit la întîlnirea personajelor din povestea lui Iñárritu / Arriaga, este dărîmat de gloanţele ce pornesc din ţeava Winchesterului. Glonţul care frînge trupul lui Susan declanşează peripeţiile care vor face să erupă sensurile soţilor de a fi împreună. Acceptarea prezenţei şi rolului pe care arma l-a avut în istoria familiei japoneze o apropie pe fiică de tată. Disputa teribilistă a fraţilor marocani pentru întîietate e nimicită odată cu distrugerea armei, nu întîmplător de către Yussef. Doar Amelia şi Santiago îşi sfîrşesc prost aventura, ordinea iniţială a lumii lor fiind perturbată - transformîndu-se într-un Babel - tocmai din cauza faptului că sînt personajele asupra cărora traiectul puştii nu gravează însemne.

Între Babel şi Crash există asemănări de ţinută. Dar dacă Haggis mizează pe o poveste locală cu învăţăminte universale, Iñárritu mizează în primul rînd pe metoda lui de a spune o poveste, o metodă brand, în care îmbracă istorii personale într-o desfăşurare mondială (în acest caz), legate unele de altele - într-o exprimare mock - prin elemente cheie ale ultimului secol: o puşcă, nişte gloanţe. În acest sens Babel este mai mult Film, iar Crash este doar poveste. Or' eu prefer să văd Film(e).