Julie Delpy în competiţia TIFF-ului 2007

Unul dintre primele titluri confirmate pentru viitoarea competiţie a TIFF-ului este debutul în regie al actriţei Julie Delpy, 2 Days in Paris. Julie a fost invitată de onoare la TIFF-ul din 2005, pentru proiecţia-eveniment, înainte de premiera americană, a filmului Before Sunset, pentru care a şi fost ulterior nominalizată la Oscar pentru scenariu.

Actriţa e nu doar regizoarea şi protagonista din 2 Days in Paris, ci şi scenarista, producătoarea şi autoarea muzicii, iar debutul ei a fost prezentat în secţiunea Panorama la recent încheiata ediţie a 57-a a Berlinalei. În această antrenantă comedie de moravuri, Delpy şi Adam Goldberg interpretează un cuplu de îndrăgostiţi a cărui relaţie e pusă la test de gelozie şi de diferenţele şi clişeele culturale care-i fac pe americani crispaţi şi introvertiţi, iar pe francezi expansivi şi libertini. Cei doi se întorc de la Veneţia după un sejur aparent romantic (aflăm ulterior că lucrurile n-au fost tocmai pe roze) şi, în drum spre New York, fac o escală de două zile în Parisul natal al personajului interpretat de Delpy. Părinţii ei îşi joacă propriile roluri şi în film, dar aşii din mînecă ai acestui debut dezinhibat şi spumos sînt înşişi protagoniştii şi aproape neîntreruptul lor ping-pong verbal despre politică, globalizare, terorism, mîncare, sex şi banalităţi cotidiene. Umbra nevrotică a lui Woody Allen bîntuie acest efort multi-sistem realizat cu o lejeritate străină de orice efort, dar modelul proxim este, fără îndoială, duetul Before Sunrise - Before Sunset, în care aceeaşi Delpy juca alături de Ethan Hawke. Mai puţin introspectiv şi mult mai vînos, cu cîteva gaguri absolut dărîmătoare - gen grupul de turişti americani exaltaţi veniţi la Paris să facă turul locurilor în care se petrecea acţiunea din Da Vinci Code. Actorul german Daniel Bruhl (din Good Bye Lenin!) are o apariţie dinamită (la propriu şi la figurat), iar scena în care Delpy sare la beregata unui şofer de taxi rasist şi xenofob, invocînd inclusiv România, va smulge, mai mult ca sigur, aplauze la scenă deschisă.

Vestea bună e că, după ce a ajuns în România pentru prima oară în 2005, Julie Delpy şi-a exprimat deja dorinţa de a reveni la această nouă ediţie a Festivalului Transilvania, împreună cu filmul ei. Sper, aşadar, s-o avem din nou printre noi şi îndrăznesc să spun că, oficial, cursa pentru premiul publicului acordat unui titlu din competiţie este deschisă.