Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici muzică  Sageata  Articole diverse

Relaţii culturale româno-europene


România Liberă, ianuarie 2002
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
În decembrie 2001, soprana italiancă Lucia Aliberti, Orchestra Filarmonică şi Corul Gavriil Musicescu din Iaşi au efectuat un turneu în şapte oraşe din Germania, printre care Stuttgart, Mannheim, Frankfurt şi Leipzig. Programul a inclus atît arii din operele lui Verdi, Rossini, Donizetti, Mascagni, cît şi piese exclusiv simfonice sau coral-simfonice de Bach, Mozart, Corelli, Otto Nicolai. În premieră, Corul Gavriil Musicescu a interpretat a cappella lucrări ale compozitorilor români D.G. Kiriac, Gh. Cucu, T. Popovici, N. Lungu şi Doru Morariu. La concertul de la Alte Oper din Frankfurt, la care am asistat, publicul a primit-o călduros pe Lucia Aliberti, binecunoscută şi apreciată în Germania pentru expresivitatea vocală şi eleganţa prezenţei scenice. Cu aplauze îndelungate a fost onorată prestaţia de înaltă ţinută artistică a orchestrei dirijate cu sensibilitate şi precizie de maestrul Ulrich Weder.

Măiestria Corului Gavriil Musicescu, care a cîntat în limbile germană, italiană şi română, i-au entuziasmat pe cei 2.400 de spectatori. După concert, am stat de vorbă cu dirijorul corului, maestrul Doru Morariu şi cu soprana Lucia Aliberti. A doua zi, cu maestrul Ulrich Weder.

Bucurîndu-se de succesul deosebit al Corului Gavriil Musicescu - pe care-l conduce din 1991 - domnul Morariu precizează că acesta este primul turneu important în Germania, dar că el are loc în săli prestigioase, ca de exemplu Gewandhaus din Leipzig, cea în care va avea loc ultimul concert. "Aş vrea să vă spun" - continuă, "că de fapt Corul Gavriil Musicescu este format din 70 de artişti. În Germania am venit doar cu 20: este primul nostru turneu cu un număr aşa de redus. În general, nu prea se încumetă oricine să plece cu atît de puţini corişti. Dar prin felul în care s-au dăruit cîntului au suplinit numărul, prin valoarea lor".

În acest sens, cotidianul Frankfurter Rundschau scria: "... ascultătorii au trăit un nou apogeu atunci cînd Corul Gavriil Musicescu şi-a desfăşurat coloritul muzical naţional. Dirijorul Doru Morariu a motivat cei douăzeci de cîntăreţi (să ajungă) la bogăţii vocale care variază între ostinaţi capricioşi şi efecte vocale voluminoase. Precizia vocii fiecărui cîntăreţ în parte evocă o intensitate sonoră care a demonstrat chiar în piesa de debut Jubilaţi, bucuraţi-vă din Oratoriul de Crăciun de J.S. Bach, forţa pătrunzătoare a acestui cor de dimensiuni mici".

"Este vorba de un grupaj de trei colinde, devenite tradiţionale în România (Plecarea magilor, Domnuleţ şi domn din cer, Astăzi s-a născut Hristos) şi de piesa Mărire-ntru cele-nalte de Nicolae Lungu. "Eu am compus piesa din program intitulată Junelui, tinerelu', pe un motiv popular" continuă domnul Morariu. Colaborarea cu soprana Aliberti a fost fructuoasă: "Ceea ce-mi place foarte mult este că ea apreciază corul la valoarea lui. Iar cu maestrul Weder am avut o relaţie foarte frumoasă, atît pe plan interuman, cît şi profesional", încheie maestrul Morariu. Pentru anul 2002 sunt programate două concerte în Germania şi 23 în Olanda, ţară în care Corul Gavriil Musicescu efectuează de trei ani turnee importante. "Lucia Aliberti surprinde publicul de fiecare dată, atunci cînd transformă sonorităţi briliante în pianissimi imponderabili", afirmă ziarul Frankfurter Rundschau în recenzia sa. "În acest turneu" - îmi spune soprana -, "am dorit un program în care fiecare să-şi arate darul, un program cu nuanţe coloristice variate. De aceea am ales, printre altele, Laudate Dominum, în fa major de W.A. Mozart, Ave Maria din opera Cavalleria rusticana de Petro Mascagni, aria Giusto ciel in tal periglio din opera Maornetto II de Rossini, Rugăciunea actului III din opera Maria Stuart de Donizetti. Da, am lucrat pentru prima oară cu o orchestră din România. Bellissimo! Sunetul orchestrei este foarte cald, rotund. Corul lucrează cu o mare disciplină, are voci care m-au încîntat!".

După o carieră de douăzeci de ani, Lucia Aliberti explică unele "chei" ale succesului său: "Profesorul meu de tehnică vocală şi de viaţă a fost maestrul Alfredo Kraus. Cu el am debutat la Metropolitan Opera în Lucia di Lammermoor de Gaetano Donizetti. Am urmat cu rigurozitate preceptele sale: disciplina şi studiul tehnicii vocale. În special astăzi, cînd agenţii încearcă să te stoarcă precum o lămîie, numai pentru bani, este important să-ţi cunoşti limitele. Nu trebuie să cînţi mult, să te forţezi. Lucrezi o operă, pe urmă faci o pauză, te odihneşti. Alfredo Kraus îmi spunea întotdeauna: Lucia, pe scenă nu este importantă vîrsta cîntăreţului, ci vîrsta vocii!... Astăzi există mulţi cîntăreţi tineri care, din cauza stresului produs de comercializarea mediului muzical actual, îşi strică vocile, cîntă prea mult, orice...". După turneul cu colegii români, soprana Lucia Aliberti a terminat anul cu un concert de gală la Berlin, sub direcţia maestrului Kent Nagano.

Maestrul Ulrich Weder îmi vorbeşte cu multă căldură despre experienţa sa profesională şi umană cu artiştii români. "Am plecat pe 29 noiembrie 2001 la Bucureşti, unde doamna Carmen Cefaru, directoarea artistică a Orchestrei Filarmonice din Iaşi trimisese un mesager să mă aştepte. Da, mă aflam pentru prima dată în România. Era tocmai perioada în care la Iaşi zăpada se înălţa la un metru şi jumătate! Colaborarea cu muzicienii români a fost foarte bună. Vorbeam în italiană. În momentele mai serioase treceam în limba germană, maestrul de concert, domnul David Marcian, fiind pe post de traducător. Tăria orchestrei este, pe lîngă instrumentele de coarde, omogenitatea tuturor instrumentelor. Toţi instrumentiştii posedă o tehnică specială şi o muzicalitate excepţională"... Pentru autoarea acestor rînduri, unul dintre momentele culminante ale concertului l-a reprezentat Uvertura de Crăciun cu tema coralului Din ceruri, sus de Otto Nicolai. Muzicienii români au reuşit să trezească sentimente de înălţare spirituală, rar întîlnite într-un concert live. De relevat virtuozitatea solistică a harpistei Anca Popa în Sonata pentru harpă solo în sol major de Carl Philip Emanuel Bach şi în Variaţiuni pe o temă de W.A. Mozart de Michael Glinka. Il Barcheggio de Allesandro Stradella a fost cîntat cu brio de Julian Horez, acompaniat de formaţiile de suflători şi coarde ale Orchestrei ieşene.

"În legătură cu înalta calitate artistică a corului Gavriil Musicescu" - continuă maestrul Ulrich Weder, "aceasta poate fi ilustrată de o anecdotă: la Stuttgart, la primul nostru concert, s-a produs în ultimul moment o schimbare. Potrivit dorinţei sopranei, doamna Lucia Aliberti, aria Giusto ciel, in tal periglio din opera Maornetto II de Rossini ar fi trebuit să fie cîntată potrivit originalului, cu corul de femei. Toată după-masa am repetat, orchestra şi corul, separat. Iar în acea seară, ca şi în toate celelalte, am cîntat aria în noua variantă". Relaţia de respect reciproc şi prietenie cu colegii români iniţiată la Iaşi a continuat în timpul turneului de aproape două săptămîni în Germania, fapt datorită căruia Ulrich Weder îmi spune în încheiere, cu un surîs: "M-aş bucura dacă s-ar ivi o continuare a colaborării noastre deoarece, după cît se pare, simpatia dintre noi a fost reciprocă..."




0 comentarii

Resurse

 Alte articole de Manola Romalo


Alte articole

 Cio-Cio-San, Ikigai şi pustiul unei grădini japoneze - Madama Butterfly, Marius Constantinescu
 Audiţii pentru Orchestra de Tineret a Uniunii Europene (EUYO), la Bucureşti, Comunicat de presă
 Moştenitorii României muzicale: violonista Ioana Cristina Goicea şi pianistul Andrei Banciu la Sala Radio, Comunicat de presă
 Se lansează abonamentele pentru 2019 la Sala Radio Bucureşti, Comunicat de presă
 Turneul internaţional Schubertiada-Dialog peste timp, Comunicat de presă
 Toate articolele despre Articole diverse


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected]. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer