Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici film  Sageata  Transformers

Zeii din cuburi rubice - Transformers


Time Out Bucureşti, iulie 2007
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Nu ştiu ce veţi face vara asta, dar ştiu că trebuie să luaţi o pauză de la multele grade cu plus şi să daţi o fugă la cinema să vedeţi cum zeii anilor '80, Transformers, se reîntorc să dea lecţii muritorilor. Cine sunt ei şi de ce au transformat box-office-ul?

La început a fost jucăria. După Barbie (creat de Mattel) şi G.I. Joe (primele action-figures din istoria jucăriilor şi primele păpuşi pentru băieţi) compania Hasbro a adus pe piaţă în 1984, odată cu Transformers, primele obiecte care au redimensionat ideea de joc. Nişte roboţi stilizaţi, fiecare cu povestea lui (erau marketaţi cu numele şi povestea pe ambalaj), împărţiţi în două divizii - Înşelătorii (The Decepticons) şi Autoboţii (The Autobots) -, care călătoresc de pe planeta Cybertron pe Pământ să se lupte între ei. Inedit la aceste obiecte era că se puteau transforma din maşini în roboţi şi invers şi astfel fiecare copil interacţiona într-un fel cu totul nou cu jucăria sa. Chris Suellentrop, editor la revista Wired, spunea că "gradul de control asupra jucăriei, acel obiect care devenea alt obiect, a făcut-o irezistibilă." Şi această irezistibilitate a făcut ca vânzările să dea peste cap toată industria de jucării a momentului şi să facă fenomenul Transformers de neegalat - 100 de milioane de dolari în primul an, peste un miliard în opt ani.

A fost prima parte a unei lungi istorii care i-a dus pe cei de la Paramount Pictures la realizarea primului film ale cărui modele sunt jucăriile, un blockbuster care a costat 150 de milioane de dolari. După lansarea liniei de jucării, Hasbro şi-a folosit toate atuurile de promovare şi a făcut loc pe piaţă, în paralel, benzilor desenate şi unei serii TV de animaţie. Toate spuneau povestea roboţilor Transformers, care aveau să devină, în scurt timp, din banale produse expuse în vitrină, nişte giganţi ai culturii pop. Iar fenomenul nu a fost doar un virus comercial creat în laboratoarele de marketing, ci un fenomen cultural în toată regula în faţa căruia au tremurat copiii de toate vârstele. Autoboţii (cei buni!) erau pentru ei salvatori ai Pământului, iar Optimus Prime, liderul lor, cu vocea sa fermă, interpretată de Peter Cullen, la fel de memorabil şi atunci, şi acum, modelul masculin al vremii. Mai mult chiar, el devenise pentru mulţi o figură paternă astfel că, în 2001, un soldat american din Ohio şi-a schimbat numele în Optimus Prime: "M-am ataşat foarte tare de el când eram copil. Tata murise şi nu aveam pe nimeni altcineva alături." Optimus a fost figura sofisticată cu care imaginaţia puştilor din anii '80, crescuţi cu televizorul şi cu jocuri video (perioada '82-'84 a fost cunoscută ca The Great Crash of The Video Games!), avea nevoie să se identifice. Era ca şi cum un zeu coborâse pe Pământ sub forma unui cub rubic. Şi trebuia colecţionat, el şi întreaga sa armată, cu orice preţ. Şi astfel s-a născut primul lor cyber-erou. A urmat apoi punctul acestei istorii când, în 1986, s-a făcut animaţia de lungmetraj Transformers: The Movie, în care unul dintre roboţi (Unicron, pentru cunoscători) era interpretat de Orson Welles, în ultimul rol al vieţii sale.

Printre cei care au făcut posibil ca Transformers din această vară să bată recordurile absolute de box-office au fost şi spectatorii cu nostalgii. Este într-adevăr o şansă să-ţi vezi giganţii eroi ai copilăriei în mărime naturală, caracterizaţi de un umor sănătos, capabili de gesturi fine şi, mai ales, de emoţie. Zeii s-au reîntors la fel de înţelepţi pe Pământ, însă din cauza legilor fizice au fost puţin modificaţi: Bumblebee a trebuit să se transforme într-un frumos Camaro galben, Megatron nu mai putea fi pistol, ci a devenit avion, iar Frenzy, casetofonul de altă dată, a devenit un boom box ultimul răcnet - ceea ce a suscitat proteste vehemente din partea fanilor şi, evident, primul blamat a fost regizorul Michael Bay. Însă cu detractori sau fără, Transformers îşi continuă istoria şi se adaptează lumii contemporane. Vorba lui Optimus şi a încă cuiva care şi-a trimis soldaţii în Irak: "No sacrifice, no victory".



 Toate articolele despre Transformers


0 comentarii

Resurse

 Alte articole de Iulia David


Alte articole

 Lume nouă - Transformers, Andrei Gorzo
 O uriaşă maşinărie de marketing - Transformers, Cristina Corciovescu
 Domo arigato, Mr. Roboto! - Transformers, Andrei Creţulescu
 MegaGigaGaguri - Transformers, Lucian Mircu
 Transformers: Autogeddon, Alin Ludu Dumbravă
 Toate articolele despre Transformers


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected]. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer