Stimaţi ascultători, trecem azi în revistă filmele care rulează pe marile ecrane. Şi începem cu Roming, coproducţie ceho-română, în care joacă Jean Constantin şi Corina Moise. Un film, probabil, bun la export pentru că a făcut parte din selecţia Festivalului de la Toronto. Dar şi pentru uz intern, pentru că a strîns peste 200.000 de spectatori în Cehia.
Mă întreb de ce. Regizorul Jiri Vejdelek e de părere ori că n-am mai văzut filme de Kusturica, ori că ne plac atît de mult încît acceptăm şi copii făcute pe genunchi.
Recomandat pe afiş drept o comedie şi un road movie, Roming nu are umor şi deplasează umorile spectatorului spre plictiseală şi alergie. Nici măcar voalul kusturician luat de vînt peste copaci nu lipseşte. E reverenţă? E citat? A se slăbi, lăsaţi-l pe Kusturica în pace, şi-aşa a început şi el să dea chix pe propria-i voce. Pe scurt, filmul nu spune nimic nou nici în materie de poveste, nici în materie de stil. Actorii noştri sînt simpatici, dar ce folos? Mi-a plăcut aerul de înger trist al lui Jean Constantin, însă textul cu păsărica, domnilor, ce aţi vrut să spuneţi? Sau asta e comedia? Mă rog, nici nu spun mai multe.
În schimb, iată şi două comedii care chiar sînt comedii. Simţul umorului la musulmani / Looking for Comedy in The Muslim World e realizat de Albert Brooks, scris de el, jucat de el, ca personaj principal. În era intoleranţei rasiale, dar şi în era cinematografică al lui Borat, Albert Brooks construieşte o poveste un pic fragilă şi inconsistentă, care pînă la final se dezumflă, dar între ochiurile acestei istorii cu Albert Brooks, trimis de Guvernul SUA să testeze simţul umorului la musulmanii din India şi care e pe punctul să stîrnească un război între India şi Pakistan, se strecoară glume invoalate şi o bună dispoziţie eliberată de clişee.
Brooks, dispunînd de circumstanţele atenuante ale comicului cu carte de muncă, rîde mai ales de diferenţele de percepţie dintre americani şi indieni, dar fără nici un pic de răutate sau grosolănie. Într-o construcţie dramaturgică ce poate duce oriunde (ca şi cum filmul s-ar fi clădit odată cu expediţia, suferind toate schimbările ei de plan), filmul face loc uneori unor bombiţe foarte simpatice, cum e legătura dintre poanta legată de expresia break a leg şi lipsa de empatie a indienilor pentru sarcasm.
Cel mai bun prieten m-a plictisit
La fel de comic este şi Un pic însărcinată / Knocked Up, care urmăreşte (cum ar veni) cele două luni pe care le petrece o tînără pînă să afle că a rămas gravidă după o aventură de o noapte şi, mai ales, cele nouă luni pînă să nască.
În acest răstimp, ea se va supune prelegerilor surorii ei, care e măritată şi cu doi copii, dar atîta îşi bălăcăreşte bărbatul încît acestuia îi vine să-şi ia cîmpii. Pe urmă, încearcă să se împrietenească cu băiatul cu care o să aibă un copil (nu pot să-i spui bărbat decît atunci cînd se termină filmul) şi, mai ales, încearcă să-şi dea seama singură unde o duce noua etapă din viaţa ei. Filmul e foarte bine scris, replicile sînt isteţe, personajele chiar evoluează, actorii sînt ascultători.
Nu ştiu dacă Cel mai bun prieten / Mon meilleur ami, de Patrice Leconte, este comedie sau dramă, sau şi comedie şi dramă, dar m-a plictisit dublu. Un negustor de obiecte de artă nu întreţine decît relaţii de serviciu cu toată lumea, inclusiv cu iubita şi cu fiica, ele neputînd străpunge figura lui înţepenită în rictusurile incomunicării. Pînă într-o zi cînd face un pariu cu o colegă. Dacă în zece zile demonstrează că există în viaţa lui cineva pe care-l poate numi cel mai bun prieten, cîştigă un vas grecesc scump. Deşi potrivit pentru rol, Daniel Auteuil devine antipatic - din vina scenariului -, împreună cu toată echipa şi chiar şi cu firma de catering care a furnizat mîncarea.
Roming - de Jiri Vejdelek,
cu Bolek Polivka, Marian Labuda, Jean Constantin.
Simţul umorului la musulmani / Looking for Comedy in The Muslim World - de Albert Brooks,
cu Albert Brooks, Penny Marshall.
Un pic însărcinată / Knocked Up - de Judd Apatow, cu Seth Rogen, Katherine Heigl, Paul Rudd.
Cel mai bun prieten / Mon meilleur ami - de Patrice Leconte,
cu Daniel Auteuil, Dany Boon.