Cristian Mungiu a provocat o primă dezbatere publică în încercarea de a urni din loc distribuţia de film
Cineastul îşi propune ca după Oscaruri să îşi mobilizeze colegii pentru elaborarea unei oferte publice
În acest timp, sindicaliştii de la RADEF s-au dus cu colivă la Ministerul Culturii şi i-au cântat ministrului marşul mortuar
"Caravana 432 a fost un mod heirupist şi romantic, dar nu unul care poate fi eternizat", a spus Cristian Mungiu după ce a prezentat la Centrul pentru Jurnalism Independent documentarul produs de el şi realizat de Sorin Avram despre proiecţia lui 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile în 15 oraşe lipsite de săli de cinema, caravană soldată cu 18.000 de spectatori. (432 tocmai a mai primit ieri două noi premii - a fost desemnat Cel mai bun film străin al anului de către Asociaţia Criticilor de Film din Los Angeles, iar Vlad Ivanov a fost desemnat de aceeaşi asociaţie Cel mai bun actor în rol secundar. În plus a primit prima nominalizare pentru un român la Globurile de Aur, unde 432 a fost nominalizat la categoria Cel mai bun film străin al anului). Proiecţia documentarului a fost doar un pretext pentru o primă dezbatere despre nevoia de a schimba statisticile potrivit cărora România are cele mai puţine săli de cinema şi cel mai mic număr de spectatori de film din Europa.
Deşi Cristian Mungiu i-a contactat pe mai mulţi colegi de-ai săi cineaşti, la întâlnire au venit doar câţiva. Mungiu a adus şi un distribuitor din Polonia ca să ne explice modelul polonez, care funcţionează. Ideea este de a profita de valul pe care e filmul românesc acum pentru a crea un program naţional coerent şi viabil, care să susţină nu doar producţia, dar şi distribuţia de film.
Dacă pentru producătorul Oana Bujgoi, ideea de a trece sălile de cinema în administraţia locală e proastă pentru că "acestea se ocupă de organizarea petrecerilor de Crăciun, nu se pricep la difuzarea de film", Virgil Niţulescu, secretat de Stat în MCC, e de acord că o dată ce o sală de cinema e trecută în administrare locală "eu n-am nici o garanţie" că ea va fi folosită pentru exploatarea filmelor, "dar îl pot da în judecată pe cel care a luat-o". Virgil Niţulescu ridică din umeri când i se spune că în acest ritm şi sălile existente riscă să dispară. Alexandru Solomon spune că statul ar trebui să ajute la început aceste săli, chiar dacă le trece în administrare locală.
Pentru Tudor Giurgiu în acest moment e nevoie de un program naţional: "Cineva la un nivel înalt ar trebui să ia hotărârea că filmul trebuie să fie sprijinit câţiva ani de acum înainte", iar printre cei a căror percepţie trebuie să se schimbe e şi CNC-ul, "care nu trebuie să fie o bancă de credite, ci un organism cu strategie. Această strategie ar implica şi ore de film în şcoli (dar ce te faci când directorii de liceu cer şpagă?), şi campanii ca cea din Italia unde oamenii au fost îndemnaţi prin SMS-uri să meargă la cinema, precum şi muncă de convingere cu cei de 18 ani că e mai bine să meargă la cinema decât să ia filme de pe net.
Ce se va întâmpla în continuare? Cristian Mungiu: "Dacă până la Oscaruri nu se întâmplă nimic, va trebui să venim cu o ofertă publică." Dar potrivit lui Virgil Niţulescu, nu e posibilă nici o modificare legislativă înainte de mai-iunie 2008.
Pichet la MCC
Cam în acelaşi timp cu dezbaterea de la CJI, aproximativ 100 de sindicalişti au pichetat ieri sediul central al Ministerului Culturii şi Cultelor (MCC), protestînd împotriva ordonanţei Guvernului prin care sălile de cinema aflate în administraţia Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor (RADEF) vor fi transferate, cu titlu gratuit, în curtea primăriilor.
Protestatarii au venit după ei cu un sicriu, plasat chiar sub geamurile biroului ministrului Adrian Iorgulescu, pe care scria "Filmul a murit" şi "Cine-ma vîndut", mai multe borcane de murături, aluzie la un articol de ziar în care se spunea că ministrul este de cercetat de DNA pentru "prima de murături", şi un coş cu caltaboşi. Cortegiul a fost însoţit şi de o mică fanfară, care periodic intona imnul funerar. "Dacă se va realiza transferul sălilor de cinema, noi vom rămîne fără locuri de muncă. Aşa s-a întîmplat şi anul trecut, cînd 17 cinematografe au fost trecute la primării, iar colegii noştri au primit posturi de tractorişti. Tractorişti la propriu", ne-a declarat Maria Bikfalvi, preşedintele Sindicatului Liber RomâniaFilm. Aceasta susţine că în spatele afacerii se ascunde de fapt un mare tun imobiliar. "Ministerul îl pregăteşte de foarte mult timp şi acum vrea să forţeze nota. Cinematografele deja transferate sînt acum cu lacătele pe ele, o parte s-au vîndut sau în locul unora s-au ridicat case. În nici un caz nu vor mai fi cinematografe", a acuzat Maria Bikvalfi.
Sindicaliştii au cerut, de asemenea, demisia ministrului Adrian Iorgulescu şi a secretarului de stat Demeter Andras, pentru că aceştia nu doresc să poarte un dialog cu sindicaliştii RADEF. "Refuză să discute, nu le pasă, nu-i interesează", a menţionat liderul de sindicat. În acelaşi timp, au solicitat anularea "aşa-zisului concurs" pentru ocuparea funcţiei de director general al regiei de film, la care a concurat o singură persoană, Meca Maxim. Sindicaliştii susţin că respectivul concurs a fost organizat ilegal, mai ales că RomâniaFilm se transformă în societate comercială, fapt care va implica organizarea unui nou concurs pentru numirea unui nou director al regiei. În fine, protestatarii au cerut deblocarea închirierii de spaţii, precum şi prelungirea contractelor existente, din veniturile obţinute putând fi achitate taxele şi impozitele către stat.
În prezent, RADEF deţine 317 săli şi grădini de spectacol cinematografic, proprietate privată a statului. Dintre acestea, o parte sînt revendicate sau închiriate.
Doar o revendicare poate fi discutată
Secretarul de stat din MCC, Demeter Andras, afirmă că doar un singur punct de pe lista de revendicări poate fi discutat. "Din zece revendicări, doar pe una putem discuta, pentru că se referă la drepturile angajaţilor, aceea în care ei cer să nu fie daţi afară din sistem. Celelalte nu fac obiectul unui dialog", a precizat acesta. Demeter Andras a răspuns că nu se pune problema închiderii cinematografelor. "În respectiva ordonanţă se specifică clar că primăriile au obligaţia să păstreze obiectul de activitate al sălilor. Nu intenţionăm să aruncăm pe nimeni în stradă", a explicat Demeter Andras.