Migraţii cf. scenariului - Auf der anderen Seite / De partea cealaltă

Germanul Fatih Akin s-a propulsat în primul rînd al cineaştilor care contează odată cu filmul său Gegen die Wand / Cu capul înainte (Ursul de aur la Berlin în 2004). Povestind, cu o vitalitate debordantă şi foarte ataşantă, drama pasională a unor imigranţi turci din Germania, Akin reuşea nu doar să facă din acele personaje nişte oameni extrem de vii, pe care-i iei cu tine în amintire, ci şi - mai ales - să dea un "kick-start" cinematografului german, destul de adormit la vremea respectivă. Gegen die Wand rămîne unul din cele mai bune filme europene din ultimii 5 ani - o gură de aer proaspăt care demonstrează că talentul dublat de urgenţa mărturiei rămîne cea mai convingătoare carte de vizită pentru un tînăr cineast.

Auf der anderen Seite / De partea cealaltă - filmul său cel mai recent - a fost prezentat anul trecut la festivalul de la Cannes, de unde s-a întors cu premiul pentru scenariu. Scenariul, din păcate, este lucrul cel mai puţin reuşit din această dramă a drumurilor intersectate şi a destinelor interconectate - cu personaje care mor neaşteptat şi altele care trăiesc în aşteptarea a ceva... Faţă de uşurinţa gravă cu care Akin povestea, în filmul din 2004, problemele unui cuplu neconvenţional (căsătorie de formă etc.), filmul din 2007 suferă de pe urma unor "simetrii" cam forţate şi a unui ton general destul de convenţional (în sensul de politic corect). Se simte, în spatele construcţiei laborioase, efortul evident de a închide povestea "la toţi nasturii" înainte de a-i da drumul în lume - "nasturii" ăia fiind lustruiţi cu rîvnă pentru a-i face "importanţi". Gegen die Wand era un strigăt din inimă; De cealaltă parte este un discurs calm şi coerent, ţinut la un ONG pentru migraţii.

Asta nu înseamnă că filmul nu merită văzut. Akin reuşeşte să mobilizeze, şi aici, un grup de actori excelenţi (păcat, doar, că o scoate din poveste - mult prea devreme - pe Yeter (Nursel Köze), prostituata care nu mai e tînără şi cu care se combină tatăl personajului principal: este un rol formidabil!). Veterana Hanna Schygulla asigură un fel de "ştafetă regală" (mama demnă a unei fete care se îndrăgosteşte de fiica prostituatei), dar nici ea nu poate salva De cealaltă parte de senzaţia că este o poveste mai mult făcută decît trăită.