iulie 2008
Adiere de vals, cântec mexican, dans ungar, polka, marş, dans spaniol, muzică de promenadă. Perdele de ape ţâşnind din rădăcini luminate feeric. Fântâna muzicală din piaţa centrală a Craiovei atrage pe-nserat - atunci când zăpuşeala se mai risipeşte - perechi de adolescenţi îndrăgostiţi.

Iată, am ajuns şi noi în rând cu lumea bună:



(Fântâna muzicală Craiova)



(Fântâna muzicală Piteşti)



(Fântâna muzicală Slatina)



(Fântâna muzicală Bellagio Hotel, Las Vegas)



(Fântâna muzicală Antibes)



(Fântâna muzicală Atlantic City)



(Fântâna muzicală Barcelona)

Nu e apă în mişcare naturală, nici cascadă, ori apă stătătoare, nici val spart în maluri de mări. Din întuneric, fluidul sonor, coregrafia jeturilor lichide, razele cromatice de lumină, nuanţând vaporii de apă, tresar. Totul pe muzică. Culorile proiectate de la rădăcina tuburilor ca de orgă ori de nai, trec pe rând de la mov, vernil galben, portocaliu, roşu, spre albul lăptos. Apa pulsează, ia forme arcuite, se înalţă, face piruete, fandează, izbucneşte până la înălţimea de 30 m, pe un fortissimo, se retrage pios la sfârşit de frază muzicală, pe un fir de apă roşu închis.

Gândul îmi fuge la "apa vie" din basmele noastre. Oare în peregrinările eroului, ce căuta energia vieţii se ivea vreodată sunetul originar? Căci atunci, muzica sferelor ar fi indus instantaneu armonia în sufletul său.

Priveam fascinat de mai bine de un ceas fântâna muzicală din centrul Craiovei. Un joc simfonizat al apei. Darul e primit. Clopotele sună până în cer. Pare că plouă în sus!

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus