Violoncelistul Bruno Cocset a fondat, în anul 1998, Ansamblul Les basses réunies, a cărui activitate este dedicată punerii în valoare a repertoriului baroc specific instrumentelor de coarde cu sonoritate de bas.
Ascultând această muzică ţi se confirmă ideea că esenţa fiinţei umane face ca dragostea senzualitatea, gingăşia, tot ceea ce se află sub semnul lui Eros, să rămână pentru eternitate scânteia care dă viaţă omenirii.
Cei cinci instrumentişti şi cei doi interpreţi vocali au cântat cu măiestrie. Sonoritatea omogenă a acestui ansamblu provine din concepţia unitară a muzicienilor, din intonaţia impecabilă, dintr-o ştiinţă a emisiei şi mai ales din căldura sentimentelor ce se transformă în sensuri multiple, transmise publicului.
Arta ornamentaţiei, cu acele tirade şlefuite şi aplicate precum bijuteria pe un veşmânt haute couture, ca produs de lux, pulsul constant al desfăşurărilor ritmice, firescul imitaţiilor polifonice - toate conduceau spre o lume a frumosului sonor. Combinaţiile dintre culorile instrumentelor de coarde şi vocile de tenor şi de bariton construiau o atmosferă calmă, departe de secolul nostru atât de agitat. Agogica pe care o etalau artiştii servea muzica într-un chip fermecător. Cezurile dinaintea finalurilor aveau lungimea adecvată sublinierii încheierilor de canţonetă. Se putea observa cu uşurinţă faptul că muzicienii iubesc aceste instrumente, iar fidelitatea lor faţă de acestea se reflectă într-o agilitate a mânuirii lor, definibilă prin virtuozitate.
Piesele se succedau precum într-o amplă suită barocă: Seconda a 4, sopra Romanesca, Canzon terza a 2, canto e basso, Fugge'l verno dei dolori pour ténor, baryton et basses, S'el vostro core madonna pour ténor, baryton et basse continue, Canzon ottava a basso solo detta l'Ambitiosa, Canzon seconda a 4, due canti e due bassi, Canzon vigesimaquarta a due bassi e canto detta la Nobile, Canzon secoda a canto solo detta la Bernardinia de Giorlamo Frescobaldi, Non e di gentil core pour ténor et baryton de Claudio Monteverdi, Toccata en "la" pour clavecin seul de Giorlamo Frescobaldi, Quando l'alba in Oriente pour ténor, baryton et basse continue, Rosa del ciel pour basse et basse continue de Claudio Monteverdi, Cosi mi disprezzate pour ténor et basse continue, Canzon undecima a due canti detta la Plettenberger de Giorlamo Frescobaldi, Interotte Speranze pour ténor et baryton de Claudio Monteverdi, Canzon quinta a 3, due canti e basso de Giorlamo Frescobaldi, Non vedro mai le stelle pour ténor et baryton de Claudio Monteverdi, Canzon vigesimaquarta a due bassi e canto detta la Nobile de Giorlamo Frescobaldi, Tornate pour ténor, baryton et basse continue de Claudio Monteverdi, Canzon seconda a canto solo detta la Bernardinia de Giorlamo Frescobaldi şi Lydia, spina del mio core pour ténor, baryton et basses de Claudio Monteverdi.
Clavecinul, cu timbrul său specific, a completat atmosfera poetică. Probabil, creatorii italieni de madrigale şi de canţonete din secolul al XVI-lea erau purtaţi de propriile fantasme în descrierea unei fiinţe îndrăgostite.
Concertul Ansamblului Les basses réunies, organizat de Institutul Francez din Bucureşti, în cadrul celei de-a doua Stagiuni de Muzică Veche, s-a bucurat de un veritabil succes.