Am scris aceste rânduri în Muzeul Instrumentelor Muzicale din Berlin, între vitrine cuprinzând sute de instrumente muzicale vechi, între clavecine şi piane, dintre care nu lipsea un instrument pe care cântase însuşi Johann Sebastian Bach. În acest context, în acest oraş şi în această ţară a muzicii clasice care este Germania,
s-au petrecut în această toamnă trei
Seri româneşti de muzică de cameră.
Desfăşurat în trei săli diferite - Konzerthaus Berlin, Kleiner Saal (23 septembrie 2008), Konzert Saal der Universität der Künste Berlin (15 octombrie) şi Musikinstrumenten Museum Berlin,
Curt-Sachs-Saal (25 noiembrie 2008) - acest festival a propus o prezentare a muzicii româneşti în context european.
S-a cântat Brahms, Dvorak sau Fauré, dar mai ales Enescu, lucrărilor căruia i
s-au alăturat creaţii de Myriam Marbe, Anatol Vieru, Pascal Bentoiu şi Dan Dediu.
M-am aflat la Berlin pentru al treilea din cele trei concerte din ciclul
Seri de muzică de cameră românească la Berlin organizate de InterServ Conect în contextul programului Promocult finanţat de Ministerul Culturii şi Cultelor, parteneri fiind International Enescu Society şi Ambasada României în Germania. Am
întrebat-o pe directoarea artistică a festivalului, pianista Karina Şabac, care este motivul pentru care a fost ales Berlinul: "Deoarece este, fără îndoială, una dintre cele mai importante capitale culturale ale lumii. Arta interpretativă românească are în acest fel un loc de desfăşurare de cel mai înalt nivel. Foarte mulţi artişti români
şi-au desăvârşit educaţia interpretativă în Germania ultimelor decenii. Unii dintre ei sunt astăzi profesori în universităţile de artă din această ţară, sau membri importanţi ai marilor orchestre germane. Alţii concertează cu mare succes ca solişti în Berlin şi în alte oraşe germane. Proiectul nostru propune prezenţa in concert a unor opere muzicale româneşti
într-un context repertorial european, în interpretarea unor artişti români şi germani de valoare. Am vrut să propunem auditoriului o imagine complexă asupra excelenţei spaţiului cultural românesc, sub genericul
Artişti români din toată lumea - acasă în Berlin."
De altfel, aceasta a fost şi
povestea-cheie a serii finale, cea din noiembrie, deoarece pentru a cânta muzică românească la Berlin
s-au întâlnit şi cinci interpreţi de origine română colegi de generaţie veniţi din diferite ţări ale Europei, care acum 25 de ani erau cu toţii elevi ai Liceului de artă "George Enescu" din Bucureşti. Acum, ei activează în diverse capitale europene - violonista Adriana Winkler la Berlin, violonista Mihaela Smolean şi Theodor Coman la Paris, violoncelistul Radu Nagy în Italia şi Germania, iar pianistul Cristian Niculescu la Berlin - iar numele lor pot fi întâlnite în diferite mari orchestre, în diferite formaţii de muzică de cameră, în solistică, sau în domeniul pedagogic. Nu voi încheia fără a menţiona numele tuturor muzicienilor care au mai cântat sub genericul
Serilor camerale româneşti de la Berlin - violonistul Sherban Lupu, pianistul Lena Vieru Conta, violoncelistul Mirel Iancovici, pianista Karina Şabac, clarinetistul Aurelian Octav Popa, pianistul Nicolae Licareţ, violoncelistul Cătălin Ilea, pianistul Andrei Vieru şi soprana Ioana Bentoiu.
