Anul 2009 găseşte dansul contemporan autohton aşezat în cîteva structuri deja consolidate, înspre care se îndreaptă atît aşteptările publicului, cît şi cele ale creatorilor. O scurtă trecere în revistă a acestora poate să prefigureze urmarea evenimentelor.
Fără îndoială, Centrul Naţional al Dansului din Bucureşti va continua să fie motorul principal, dar şi finanţatorul de bază al proiectelor coregrafice. Şi asta chiar dacă, deocamdată, e greu de anticipat dacă şi în ce fel va fi afectat de particularităţile politico-economice ale lui 2009. Oare noul ministru al Culturii, dl Theodor Paleologu, va pune în operă proiectul de refacere a clădirii TNB, care ar antrena după sine şi o perioadă în care CNDB ar rămîne fără spaţiu, pînă la construirea unui alt sediu? Oare criza economică se va resimţi şi la nivelul bugetului de finanţare a celor două sesiuni de proiecte pe care Centrul le-a organizat în anii precedenţi?
Dacă acestea ar fi principalele incertitudini ale momentului, sigure sînt însă două noi parteneriate, menite amîndouă să contribuie la promovarea dansului contemporan românesc în Europa. Astfel, cel cu TVR Cultural îşi propune să prezinte publicului piesele care vor participa la concursul Eurovision Young Dancers, ce va avea loc la Dansens Hus, Oslo, pe 19 iunie 2009. Pînă atunci, are loc selecţia naţională, desfăşurată în mai multe etape, care presupun o preselecţie pe baza materialelor video trimise de concurenţi şi un workshop de o săptămînă (23-28 februarie 2009), ce include un stagiu de pregătire pentru standard dance cu toţi concurenţii (pentru "şlefuirea" coregrafiei unice pe care o vor primi după preselecţie, conform regulamentului competiţiei), un program de repetiţii pentru coregrafiile proprii şi, desigur, jurizarea finală.
De asemenea, CNDB a stabilit un acord cu Fundaţia Proiect DCM, condusă de coregraful Cosmin Manolescu, pentru organizarea Festivalului Invitation.Dans.RO 2009, programat pentru începutul lunii iunie, la Bucureşti. Iniţiatorii doresc să aducă în atenţia programatorilor şi a directorilor de festivaluri din Europa şi din SUA creaţiile coregrafilor români. Primul pas a fost deja făcut, în noiembrie trecut, cînd 12 spectacole au fost grupate într-un Romanian Showcase, urmărit şi de juriul franco-român, ce va propune "lista scurtă". Miza acestei adevărate platforme a dansului depăşeşte orizontul anului în curs. Fundaţia Proiect DCM pregăteşte o replică, după 20 de ani, a programului La Danse en Voyage, care a adus în România postdecembristă o serie valoroasă de spectacole şi creatori din Franţa. Returul se va concretiza, în anii 2010-2011, printr-o sumă de spectacole şi filme de dans, de seminarii şi mese rotunde, de rezidenţe şi stagii de pregătire, prin care coregrafi şi dansatori români se vor prezenta în faţa publicului francez.
Dacă CNDB şi partenerii săi se preocupă de deschiderea spre exterior, alte structuri continuă eforturile de a aduce în România companii şi coregrafi reprezentativi din spaţiul european. Este, spre exemplu, cazul Asociaţiei ArtLink, prin întreaga sa activitate, concentrată în jurul a trei mari proiecte: Temps d'images, Festivalul eXplore Dance din octombrie şi Jardin d'Europe. Festivalul îşi stabileşte acum focusul pentru ediţia 2009, după ce precedentele au adus în prim-plan versiuni şi viziuni ale femininului (2005), identitatea (2007), iar în recent încheiatul an al dialogului intercultural, obiectivul principal a fost acela de sharing, de a împărtăşi cu ceilalţi nu numai bucuria unor spectacole, ci şi metodele de lucru ale artiştilor invitaţi, experienţele şi preocupările acestora. Temps d'images beneficiază în continuare de sprijinul Consiliului Judeţean Ilfov pentru organizarea rezidenţelor la Palatul Mogoşoaia, dar, pe de altă parte, dezvoltă noi dimensiuni, ce se vor materializa prin producţia unui spectacol cu reprezentaţii în ţară şi în străinătate, precum şi a unui atelier - Teaching the Teachers - dedicat specialiştilor.
Aceeaşi sferă de interes acoperă şi secţiunile de dans ale marilor festivaluri de teatru, cum este Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, de la început de iunie, sau FNT-ul bucureştean, din noiembrie. Între ele, în luna august, Centrul de Cultură "George Apostu" din Bacău şi Centre de Création Chorégraphique Trois C-L Luxemburg continuă programul de rezidenţe artistice ArtistNe(s)t în dansul contemporan, organizate de asemenea, în parteneriat cu Fundaţia Proiect DCM, dar şi cu sprijinul ProHelvetia. În primăvară însă, tot la Bacău este prevăzut şi un alt eveniment, "reportat" de anul trecut - lansarea volumului Paradigme ale dansului contemporan, pe care criticul Gina Şerbănescu îl are în pregătire.
Alături de aceste evenimente de anvergură, mai este de aşteptat o nouă ediţie a Festivalului Internaţional de Contact Improvisation, Trans-Contact, organizat de Groundfloor Group de la Cluj.
În alt plan, interesează rezultatul documentării pentru filmul de lungmetraj Trixy, dedicat coregrafului Trixy Checais, proiect cu care regizorul Tudor Giurgiu a obţinut o menţiune specială la Festivalul Internaţional de Film de la Roma, în cadrul secţiunii "La Fabrica dei Progetti". Se speră într-o producţie cu finanţare internaţională, după un scenariu semnat de Gina Şerbănescu, dezvoltarea proiectului urmînd a fi realizată cu sprijinul şi contribuţia lui Răzvan Mazilu. Premiera este programată pentru 2010.
Tot premiere, dar de data aceasta ale unor spectacole de dans şi/sau de teatru-dans, sînt de aşteptat la Teatrul Odeon, în coregrafia lui Răzvan Mazilu, la Naţionalul clujean, la Teatrul "Toni Bulandra" din Tîrgovişte sau chiar la Teatrul Municipal "Csiki Jatekszin" din Miercurea Ciuc, instituţii cu care coregrafa Vava Ştefănescu are colaborări constante. Mult mai aproape însă, pe 16 ianuarie 2009, va avea loc premiera Vavei Ştefănescu de la Teatrul Masca din Bucureşti. Ea colaborează din nou cu artistul francez Julien Trambouze, coautor al instalaţiei sonor-coregrafice Cvartet pentru o lavalieră. Acum, lucrează împreună la spectacolul Gettoblaster. Sub acest titlu cu dublă rezonanţă - atît în sfera muzicală, cît şi în cea socială - cei doi construiesc, cînd armonic, cînd dizarmonic, o simfonie muzicală, corporală şi imagistică.