"Producţia de film din România va fi afectată de criza financiară. Nu numai filmele străine produse în România, dar şi fondurile pentru filmul românesc vor scădea. Din moment ce toate televiziunile, agenţiile de publicitate şi toţi ceilalţi contributori la Fondul Cinematografic vor avea cifre de afaceri mai mici, evident că şi fondul va avea resurse mai mici" - consideră Bogdan Moncea, director de marketing la Castel Film. Cum văd producătorii români efectele crizei financiare aflaţi mai jos. Pe scurt - e nasol, dar nu dramatic.
Criza financiară va afecta şi producţia de film de la noi, însă cele mai afectate vor fi marile studiouri - Castel Film şi MediaPro - care lucrează cu parteneri străini. Bogdan Moncea, PR Manager la Castel Film, declară pentru HotNews că efectele crizei au şi cauze agravante, externe: "greva actorilor la Hollywood (care încă continuă), de aici scăderea numărului de filme americane produse, rata de schimb a dolarului, subvenţiile şi stimulentele financiare pe care numeroase state americane le acordă producţiilor de film. Cred că acestea au avut o influenţă mult mai mare până acum decât criza financiară."
În perioada următoare, adaugă Bogdan Moncea, finanţările vor fi tot mai greu de obţinut. Prin urmare, Castel Film e pregătit să facă faţă scăderilor de bugete, atât la (co)producţiile europene cît şi la cele locale, şi "probabil" că nu va disponibiliza personal, spune Bogdan Moncea.
Din păcate, n-am reuşit să obţinem o reacţie din partea producătorului Andrei Boncea, de la MediaPro. Circulă zvonul că Studiourile MediaPro ar fi fost vândute la sfârşitul anului trecut CME-ului (pe lângă acela, mai răspândit, că 300 de angajaţi ai postului ProTV ar fi fost disponibilizaţi de la 15 ianuarie 2009).
Producătorii mai mici sunt preocupaţi, dar nu foarte îngrijoraţi de efectele crizei. Libra Film, coproducătorul lui Katalin Varga, de Peter Strickland, selecţionat în Competiţia Oficială a Berlinalei, vrea în acest an să producă Undeva la Palilula de Silviu Purcărete, Ursul de Dan Chişu şi al doilea lungmetraj al lui Tudor Giurgiu. Tot Libra Film se va ocupa de lansarea în circuitul festivalier al celui de-al doilea lungmetraj al lui Titus Muntean, Caravana cinematografică.
Deocamdată se analizează, nu există o programare clară, însă, spune Tudor Giurgiu, "nu am renunţat încă la proiecte, dar scăderea leului faţă de euro creează alte vulnerabilităţi." Ada Solomon, de la HiFilm adaugă: "Cel mai neplăcut este că o sumă pe care ai primit-o de la CNC pentru un film... de exemplu, ai primit pentru un film un milion de lei, adică aproximativ 300.000 de euro în iulie-august 2008; această sumă devine acum 250.000 de euro."
Producătorii sunt unanimi în privinţa problemelor pe care le creează deprecierea leului şi ar dori ca Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC) să aibă un rol mai activ. Contactat de HotNews, Eugen Şerbănescu, preşedintele CNC, spune că instituţia pe care o conduce ţine cont de inflaţie atunci când acordă creditele de finanţare, dar nu ţine cont şi de deprecierea leului.
"CNC nu poate face o corelaţie ca să regleze sumele care scad din pricina devalorizării leului", spune Eugen Şerbănescu, adăugând că în următorii doi ani se aşteaptă pe ecrane 26 de filme de ficţiune, deci că nu stăm rău. Cum intrările de la Fondul Cinematografic pe luna ianuarie 2009 nu se cunosc încă, deci nu se poate face o comparaţie cu ianuarie 2008, e destul de greu, spune preşedintele CNC, să spui de unde se va tăia din fonduri.
Însă acesta apreciază că efectele crizei se vor resimţi în reducerea creditelor nerambursabile - organizări de festivaluri, participări la festivaluri etc. Criza ar putea afecta şi numărul proiectelor finanţate. "Decizia o voi lua împreună cu Consiliul de Administraţie, dar e posibil să avem în loc de 10 lungmetraje finanţate la o sesiune doar 5-6-7, mai puţine scurtmetraje şi mai puţine documentare", spune Eugen Şerbănescu, precizând că nu se are în vedere şi reducerea sumelor acordate pentru un proiect, ci doar numărul proiectelor finanţate.
Daniel Mitulescu de la Strada Film, companie care a produs Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii de Cătălin Mitulescu şi care produce acum al doilea film al acestuia, Un balon în formă de inimă, spune că deja s-a confruntat cu efectele crizei prin intermediul coproducătorilor străini. "Ştim foarte bine că e greu să faci film doar cu banii de la CNC. Şi e firesc ca atenţia noastră să se îndrepte spre coproducători străini. Aceştia însă sunt mai reticenţi acum.
Mulţi dintre producătorii germani, de exemplu, nu se mai implică în proiecte pe care trebuie să le finanţeze anul acesta, ci se rezumă doar să le filmeze pe cele pentru care au deja banii. Anumite fonduri din Germania şi-au terminat banii mai devreme anul trecut. Am simţit deja asta pe pielea noastră pentru unul dintre proiecte".
Tudor Giurgiu crede că statul ar trebui să se implice mai mult: "Mă aştept la o dificultate mai mare în a reuşi să strângem finanţări în România, fiind cunoscut că piaţa de publicitate va fi într-un uşor regres. Sper ca sumele colectate în Fondul Cinematografic al CNC să nu sufere căderi spectaculoase şi astfel să nu se pună în pericol cele două sesiuni de concurs organizate de CNC. Mai cred că e nevoie de o intervenţie a statului şi de o susţinere anuală a producţiei de film direct, prin bugetul alocat MCC."
Cum o altă sursă de finanţare a producţiei de film o reprezintă agenţiile de publicitate, regresul pieţei publicitare poate afecta şi producţia de film. "Agenţiile şi-au făcut deja bugetul pe anul ăsta de la sfârşitul anului trecut. Dacă piaţa de publicitate va scădea, vom simţi practic cel mai mult efectele ei în 2010, după ce agenţiile vor vedea cum evoluează situaţia anul acesta", crede Daniel Mitulescu.
Acesta are nişte propuneri clare prin care producătorii pot fi sprijiniţi: "suplimentarea contribuţiei pentru a acoperi diferenţa datorată fluctuaţiei cursului leu-euro (din momentul acordării finanţării la momentul semnării contractului), suplimentarea sprijinului financiar în cazul filmelor dificile sau de debut - primele proiecte afectate în acest context de criza economică -, sau acceptarea diminuării bugetelor fără a scădea suma acordată în concurs."
În acest an, Strada Film are în plan şi un lungmetraj de debut, Eu când vreau să fluier, fluier, în regia lui Florin Şerban, precum şi scurtmetrajele Muzica în sânge de Alexandru Mavrodineanu şi Mousse au chocolat de Paul Ţanicui.
"Eu am în companie nouă angajaţi şi patru persoane pe contracte prioritare. N-am scăzut din salarii pentru că am fost acoperiţi din proiectele pe 2008. Nu e dezastru, nu e ca în imobiliare sau ca în sistemul bancar", spune Ada Solomon de la HiFilm, care recunoaşte însă că pentru un proiect de lungmetraj a cărui pre-producţie începe în primăvară, Principii de viaţă (în regia lui Constantin Popescu), "avem o diferenţă mare între ce am estimat şi ce avem".
Ada Solomon nu e însă îngrijorată pentru că se aşteaptă ca preţurile pentru locaţii, echipamente şi tehnicieni să scadă în perioada următoare. "Deci nu e vorba de blocaje, însă va fi mai greu. Niciodată, de fapt, bugetele n-au fost confortabile", spune Ada Solomon.
HiFilm mai produce în acest an lungmetrajul lui Adrian Sitaru Din dragoste cu cele mai bune intenţii, documentarul lui Alexandru Solomon Capitalism, reţeta noastră, documentarul Terezei Barta A fost odată un emigrant, va termina documentarul Dacia, o supravieţuitoare, de Ştefan Constantinescu şi Julio Soto, şi va produce şi scurtmetrajul Pechinezul de Adrian Sitaru.