Prin modalitatea în care alege să își prezinte povestea, în cadre lungi, urmăriri în timp real, presărate cu momente domestice din viața polițistului, Porumboiu face din situația dată o simfonie a semnificațiilor naturii umane, a responsabilității pentru alegerile făcute, pune întrebări despre conștiință și "lege morală". Respirația filmului este însăși respirația lui Cristi, la fiecare pas, în fiecare moment, iar suspansul e în altă parte.
Nu numai că deconstruiește noțiunea de film polițist, dar Porumboiu lucrează cu timpii exteriori și interiori ai ființei umane, fin și amuzant. Nu știu cine și-ar fi închipuit că un conflict de conștiință ar putea fi atât de puternic prezent într-un personaj care mănâncă ciorbă și ascultă, fără să vrea, în heavy rotation: "Nu te părăsesc iubire / Pentru-o clipă de-amăgire..." Și nu știu cine s-ar fi gândit, în afară de Corneliu Porumboiu, să facă din Mirabela Dauer și o oală cu ciorbă, un ghid complet "Kant pe înțelesul tuturor".
Citiţi scenariul filmului Poliţist, adjectiv, un volum publicat de Editura LiterNet.
