Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Ştiri  Sageata  Articole diverse

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Brave claviaturi şi muzica românească


mai 2016
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis

Pentru muzica românească din catalogul literaturii pianistice, sfârşitul lunii martie marchează deja o tradiţie în contextul derulării evenimentelor competiţionale dedicate culturii naţionale. Mă refer aici, în mod special, la concursul naţional de interpretare a muzicii româneşti pentru pian, Brave claviaturi, ajuns deja la a noua ediţie, o manifestare care valorifică nu doar repertoriul pianistic autohton (acoperind aproximativ 170 de ani de creaţie, dinspre jumătatea secolului al XIX-lea până în prezent), ci şi atracţia implicită a copiilor şi tinerilor de vârstă şcolară pentru genurile, diversificate, ale acestor compoziţii.

 
Trecând în revistă numele creatorilor români care au fost "aleşi" pentru a fi interpretaţi în cadrul concursului din 26 şi 27 martie 2016, am remarcat constituirea virtuală a unei palete suficient de bogate a opţiunilor repertoriale, capabilă să reprezinte varietatea creuzetului stilistic şi multitudinea gesturilor componistice asumate de către cei 72 de autori (dintre care citez, selectiv, pe: George Enescu, Iacob Mureşianu, Ciprian Porumbescu, Gavriil Musicescu, Ioan D. Chirescu, Augustin Bena, Tiberiu Brediceanu, Filip Lazăr, Rodica Şutzu, Sabin Drăgoi, Nicolae Buicliu, Alma Cornea Ionescu, Florica Dimitriu, Constantin Silvestri, Mihail Jora, Paul Constantinescu, Vinicius Grefiens, Dumitru Bughici, Nicolae Chilf, Sigismund Toduţă, Marţian Negrea, Tudor Ciortea, Hilda Jerea, Victor Iusceanu, Paul Jelescu, Sergiu Natra, Liviu Dandara, Liviu Glodeanu, Dan Constantinescu, Alexandru Paşcanu, Constantin Simionescu, Miriam Marbe, Liviu Comes, Anatol Vieru, Radu Paladi, Dan Voiculescu, Tudor Dumitrescu, Vasile Timiş, Nina Cassian, Nicolae Brânduş, Alexandru Dumitrescu, Marina Vlad, Doina Rotaru, mai tinerii Elena Perianu şi Dan Dediu, şi, din Republica Moldova, pe Vladimir Rotaru, Mihail Kolsa, Vladimir Beleaev etc.).


Faptul că lucrările semnate de Carmen Petra Basacopol au fost cel mai des incluse în programul micilor solişti înseamnă, în mod cert, că s-au situat cel mai aproape de posibilităţile tehnice şi capacitatea de înţelegere şi implicare afectivă a copiilor, la nivelul semnificaţiilor poetice ale substanţei sonore. Mai mult decât atât, ideea că unii compozitori români, precum Paul Rogojină şi Laura Manolache, au continuat să răspundă, ca şi în anii precedenţi, invitaţiei de a scrie piese în mod special pentru această ediţie a concursului, dedicându-le unora dintre cei mai talentaţi concurenţi, reflectă una din valenţele importante ale acestei competiţii: cea de promovare a artei contemporane, o anumită structură motorie şi intelectuală a solistului stimulând imaginaţia creatorului pe linia unei relaţii de absolută interdependenţă între compozitor şi interpret. A fost cazul partiturii lui Paul Rogojină, intitulată Jazz / La pian pentru cei mici - tipărită la editura GrafoArt, ca materializare a comenzii din partea concursului "Brave claviaturi", dar şi a lucrării Laurei Manolache, Motive, elaborată pentru a fi interpretată de Mateo Miu (clasa a IX-a), succesul acestei prime audiţii absolute metamorfozându-se într-un binemeritat premiu I acordat concurentului respectiv (dublat de premiul "Remember Tiberiu Olah", pentru interpretarea muzicii româneşti contemporane). Foarte inspirată s-a dovedit a fi, din acelaşi punct de vedere, opţiunea Xeniei Toboşaru, care a ales să-şi interpreteze propriile compoziţii (Trist şi fericit, Peştera liliecilor), concepute la doar şase ani, sugerând culori expresive contrastante ancorate sensibil într-un univers programatic aparte.

 
Alături de Xenia Toboşaru şi Mateo Miu, 218 concurenţi au fost prezenţi la ediţia de anul acesta a "Bravelor claviaturi", derulată în sala de concerte a Centrului Naţional de Artă "Tinerimea Română", juriul (alcătuit din prof. Stela Avesalon, prof. Venera Babeş, prof. Angela Beleaev din Republica Moldova, prof. dr. Georgeta Aneta Băcioiu şi prof. dr. Rodica Dănceanu, sub preşedinţia prof. univ. dr. Verona Maier) având delicata misiune de a recompensa pe cei mai talentaţi dintre ei şi, în ultimă instanţă, de a decide care sunt personalităţile interpretative dotate în mod deosebit pentru podiumul de concert.


În consecinţă, 23 din concurenţii clasaţi pe primele locuri la ambele secţiuni (A - elevi care studiază pianul ca instrument principal şi B - elevi care studiază pianul ca instrument opţional) au obţinut în plus, ca apreciere maximă a membrilor juriului, un premiu special pentru interpretare, care le va motiva, cu siguranţă, viitoarele evoluţii scenice, tentându-i, totodată, să încerce să-şi reînnoiască performanţa printr-o nouă prezenţă în cadrul aceleiaşi competiţii, anul viitor. Ei s-au numit: Mara Ţânţăreanu-Mircea, Carina Tănase-Ene, Petru Bălănescu-Pascu, Ali Barbu Alexandru, Petru Tolea, Petru Soleanu, Anastasia Alexan, Lorelei-Andreea Balint, Nicolas Ionescu, Grigorie Silişteanu, Xenia Toboşaru, Izabella Gherca, Ioan Nichita, Maria Timeea Constantinescu, Ştefan Bogdan Mircea, Maria Alexandra Mîrzac, Wanda Nicole Moldovan, Alexandra Valentina Popescu, Ecaterina Silişteanu, Matei Bobariu, Mălina Şerbănescu, Olimpia Damşa, Delia Maria Diaconescu şi cuplul Olimpia Damşa-Petra Damşa (pentru secţiunea "Pian la 4 mâini").


Graţie partenerilor săi, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România, Editura Muzicală, Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, Centrul Naţional de Artă "Tinerimea Română", Fundaţia Culturală ProPiano - România, Muzeul Naţional "George Enescu", Editura GrafoArt, Fundaţia ACCUMM, Camerata Regală şi Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din Republica Moldova, sărbătoarea "Bravelor claviaturi" a avut loc şi în 2016, sub auspicii organizatorice extrem de favorabile. Îi dorim o ediţie aniversară 2017 cel puţin la fel de densă calitativ, în care competiţia valorică să poată consolida statusul performant al creaţiei muzicale autohtone în relaţia cu actualii săi interpreţi-raisonneuri, viitori profesionişti ai artei pianistice şi, în general, ai culturii româneşti, de aici şi de pretutindeni.

Foto: Marius Vâjoaica
www.creativelight.ro



 Toate articolele despre Articole diverse


0 comentarii

Resurse

 Alte articole de Loredana Baltazar


Alte articole

 Cio-Cio-San, Ikigai şi pustiul unei grădini japoneze - Madama Butterfly, Marius Constantinescu
 Audiţii pentru Orchestra de Tineret a Uniunii Europene (EUYO), la Bucureşti, Comunicat de presă
 Moştenitorii României muzicale: violonista Ioana Cristina Goicea şi pianistul Andrei Banciu la Sala Radio, Comunicat de presă
 Se lansează abonamentele pentru 2019 la Sala Radio Bucureşti, Comunicat de presă
 Turneul internaţional Schubertiada-Dialog peste timp, Comunicat de presă
 Toate articolele despre Articole diverse


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected]. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer