septembrie 2023
Gala Tânărului Actor HOP 2023
Prima zi de toamnă și ultima zi de concurs în cadrul Galei Tânărului Actor HOP 2023. Astăzi i-am văzut în scenă pe restul participanților la proba la alegere, atât la secțiunea Individual, cât și la Grup. M-am convins de faptul că prima impresie este amăgitoare, și că unii actori se descurcă mai bine în contextul unei probe impuse, decât în circumstanțe create de ei înșiși. Și e complet în regulă să ai nevoie de o ghidare, dar și să te lipsești de ea și să dai frâu liber sentimentelor și creativității. Actorii pe care i-am văzut astăzi pe scenă au ales să mărturisească prin ce greutăți trec ca actori la început de carieră; și ca tineri, care încearcă să facă față singurătății, presiunii și schimbărilor sociale.

Răzvan Omotă a deschis ziua cu momentul Echilibru compus între iubiri eșuate, un text propriu despre dificultatea cu care se confruntă în a-și găsi un partener. Creează aplicația de dating FeelDate care îi sugerează potențiale "suflete pereche"-activiști queer, instructori de yoga, antreprenori, soți discreți, dar nici unul nu i se potrivește. El renunță la căutarea disperată a sufletului său pereche în online, și îl caută în sală, printre spectatori. În final, se împacă cu ideea că poate el este propriul său soul mate.

Răzvan Omotă (foto: Andrei Gândac)

Sașa Pânzaru cu Jurnalul unei tinere (actrițe), care este de asemenea un text propriu, își destăinuie angoasele din audio-jurnalul personal.Auzim tristețe, frică, disperare pe repeat. E trist să mergi la un spectacol, în care nu joci; e trist să mergi la un spectacol care nu îți place deloc, pentru că nu ți-ai învățat textul; e trist să fii tânără (actriță) în provincie. Toate replicile sale sunt înregistrate, iar ea retrăiește acele fragmente de jurnal mimând cuvintele. Mișcarea în scenă e limitată, momentul e mai mult static, cu excepția clipelor în care aleargă, fuge către sine, sau de sine?

Sașa Pânzaru (foto: Andrei Gîndac)

Gabriela Porumbacu iese în evidență cu un moment plin de dramatism și autoironie. Actor Spectator, text propriu cu inserție din Nuntă însângerată de Federico Garcia Lorca, este o reprezentare a gândurilor parazitare pe care le are un actor înainte, în timpul și chiar după interpretarea unui rol. Chiar dacă joacă demnă de orice laudă, Gabriela tot este invadată de îndoieli, de propria subapreciere. Autoironia începe în a doua parte a momentului, în care actrița se exteriorizează, se ia în râs și discută cu noi de parcă ar sta de vorbă cu niște prieteni.

Gabriela Porumbacu (foto: Andrei Gîndac)

Răzvan Mîndruță cu A letter to my unborn child face exact ceea ce vrea să vadă și el în teatru, după cum a mărturisit într-un interviu pentru LiterNet: Cred că teatrul trebuie să depășească rolul facil de entertainment. El plasează nașterea propriului copil în contextul actual, al schimbărilor climatice drastice și a consumerismului care pune în pericol viitorul planetei. Se visează tată, un tată devotat și iubitor, capabil de toată iubirea necesară unui copil, dar realizează că a naște un copil în timpurile acestea instabile l-ar neferici mai mult decât l-ar bucura. Joacă în paralel un clovn infantil, pentru a echilibra tensiunea monologului cu momente comice. Se folosește de filmări din arhiva personală, de când era copil, și privește retrospectiv drumul parcurs până aici, la Gala HOP.

Răzvan Mîndruță (foto: Andrei Gîndac)

Alexandru Romescu se întoarce în timp, aproximativ acum 2-3 ani, cu momentul Înstrăinare, un text propriu. Joacă un colaj de trăiri din timpul lockdownului, perioadă care l-a marcat. Trăiește singurătatea, frica, bucuria și nevoia de a fi alături de oameni, toate în cadrul unui call pe zoom. Ca actor, pandemia i-a limitat considerabil posibilitățile. Mărturisește despre acești ani cu sinceritate și emoție.

Alexandru Romescu (foto: Andrei Gîndac)

Trupa Les Chobeaux, formată din actorii Eduard Crucianu, Radu Fărcane, Tudor Manea, Andrei Mărgineanu, Andrei Pleșa, Sara Pongrac și Denisa Vraja cu momentul Untitled abordează dependența de social media care se instalează neobservată și îți fură aproape tot timpul. În social media, fiecare încearcă să fie cineva: life coach, chef, antrenor, fiecare încearcă să te învețe ceva. Radu Fărcane devine la un moment dat un conspiraționist cu cele mai hot takes despre tehnologie, urmat de o turmă care aprobă ideile lui "revelatoare" despre umanitate și progres. Relațiile interpersonale se mută și ele în online, Sara și Radu formează un cuplu parasocial, în care unul rămâne blocat în TikTok, iar celălalt evadează.

Untitled (foto: Andrei Gîndac)

Alexandru Condurat și Ingrid Neacșu cu momentul A fost odată..., adaptare de Luana Hagiu după Povești corecte politic de adormit copiii de James Finn Garner, demitizează tipologia prințului care își caută o prințesă consoartă supusă, pe care să o "înrobească prin căsătorie" și să-și trăiască viața heteronormativă de vis. De data asta prințul caută o fată care să nu fie doar plăcută din punct de vedere estetic, caută o fată nesuperficială, woke și progresistă, renunță până și la criteriul autenticității originii regale. Momentul lor e un fel de behind the scenes a unui teatru radiofonic. Acest duet și acest moment au încheiat concursul în cel mai potrivit mod.

A fost odată... (foto: Andrei Gîndac)

Dacă doriți să vedeți cu ochii voștri ce au propus tinerii actori, vă invit aici:


După probe, ne-am îndreptat spre Teatrul de păpuși "Prichindel" pentru a urmări spectacolul invitat de la Reactor de creație și experiment - (In)corect de Leta Popescu. Voi scrie separat despre acest spectacol.

Sâmbătă, 2 septembrie 2023, de la 19:30, la Casa de Cultură a Studenților va avea loc premierea participanților.

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus