Studii: Facultatea de Teatru şi Film, Cluj-Napoca
Participă la Gala HOP 2019, la secţiunea Individual, cu Toxic şi Grup cu Cum? Unde? Cine?, adaptare după Samuel Beckett, alături de Giorgiana Coman, David Constantinescu, Caliţa Nantu, Daniela Purcărea.
Răzvan Rocaş: Dacă ar trebui să te defineşti într-un singur paragraf, care ar fi acela?
Ioana Moldovan: Candoarea este cea mai bună armă şi credinţa în propria ta şansă.
R.R.: Care a fost momentul în care ţi-ai dat seama că actoria este drumul tău?
I.M.: Cred că în clasa a V-a mi-am dat seama că asta este ceea ce vreau să fac. Eram într-un cerc de teatru în limba engleză. Am avut parte de foarte multe experienţe frumoase şi am vrut să merg mai departe cu asta.
R.R.: Care a fost cel mai bun sfat pe care l-ai primit cu privire la actorie?
I.M.: Să am încredere în mine.
R.R.: Cât de grea este viaţa unui actor în condiţiile actuale din ţară?
I.M.: Orice lucru este dificil la început, important este să ştii să treci peste obstacole. Poţi reuşi oriunde şi oricând atâta timp cât îţi doreşti.
R.R.: Care consideri că sunt calităţile necesare pentru această vocaţie? Ce ai şi ce nu ai din ele?
I.M.: Motivaţie, perseverenţă, muncă, disciplină şi voie bună. Încerc să ajung la capacitatea maximă a fiecăreia.
R.R.: Cum se raportează lumea la tine în momentul în care le spui că eşti actriţă?
I.M.: Toată lumea a avut o reacţie pozitivă în legătură cu asta. Niciodată nu am avut probleme.
R.R.: Care este cel mai semnificativ lucru pe care l-ai învăţat în şcoala de teatru?
I.M.: Nimic nu e greşit, atâta timp cât crezi în cu tărie în acel lucru.
R.R.: Care este artistul cu care ai vrea să împarţi scena în viitor? De ce?
I.M.: Ofelia Popii, clar. Este extrem de versatilă, veridică în tot ceea ce face cu incredibil de multă pasiune.
R.R.: Cât de bine te împaci cu teatrul-dans?
I.M.: Este o zonă pe care aş vrea să o descopăr mai mult. Am 13 ani de coregrafie în spate şi iubesc la nebunie să fac asta. Cred cu tărie că m-a ajutat foarte mult în tot ceea ce am făcut, mi-a oferit disciplina de care aveam nevoie şi o conştiinţă a corpului pe care un actor ar trebui să o aibă. Mi-ar plăcea să exploatez această zonă a teatrului, care nu consider că este suficient de prezentă în peisajul teatral românesc. Deşi în ultima vreme a câştigat puţin teren, dar nu suficient.
R.R.: Dacă ar fi să faci o alegere, pentru ce mediu teatral ai opta: independent sau instituţionalizat? Care sunt avantajele, care sunt dezavantajele?
I.M.: Cel independent îţi oferă o libertate mai mare decât cel instituţionalizat. Nu ştiu încă unde mi-ar plăcea să fiu, dar ce ştiu este că nu mi-ar plăcea să fiu prinsă într-un singur loc, dar nu se ştie niciodată.
R.R.: În cadrul producţiei unui spectacol, crezi într-o structură ierarhică sau într-una colaborativă?
I.M.: Colaborativă
R.R.: Cine eşti în afara teatrului? Ce faci în timpul liber? Ce citeşti, ce asculţi, ce vezi, unde mergi, ce visezi?
I.M.: Un om simplu. Îmi place să mă bucur de un film bun, deşi am tendinţa de a mă întoarce mereu la aceleaşi, îmi place să dansez şi caut mereu prilejul de a o face şi mai ales să îmi petrec timpul cu cei dragi.
R.R.: Care este relaţia ta cu publicul?
I.M.: Întotdeauna m-a ajutat publicul. Îţi oferă o energie de care ai nevoie, o energie pe care o poţi avea doar în momentul în care sunt şi ei.
R.R.: Dacă ar fi să nominalizezi o persoană căreia să îi mulţumeşti pentru parcursul tău de până acum, cine ar fi?
I.M.: Mama, evident.
R.R.: Care crezi că ar trebui să fie, ca actriţă, rolul tău în societate?
I.M.: Actorul poate şi ar trebui să fie un important formator de opinie.
R.R.: Dacă ai putea schimba un lucru la teatrul românesc, care ar fi acela?
I.M.: Formarea unei bune discipline încă din anii de studii.
R.R.: Cum ai vrea să fii peste 10 ani?
I.M.: Împăcată cu mine însămi, că am ajuns unde am vrut şi fac ceea ce îmi place.
R.R.: Cât de deschis eşti criticilor? Cum vezi relaţia dintre actor şi criticii de teatru?
I.M.: Este o relaţie care trebuie să se stabilească, să o acceptăm şi să crească ambele părţi în aceeaşi măsură.
R.R.: Cum percepi noile generaţii de artişti? Vezi vreo diferenţă faţă de generaţiile pe care le vezi pe scenă?
I.M.: Sunt mult mai doritori şi plini de viaţă.
R.R.: Dragi spectatori, aş vrea să ştiţi că...
I.M.: Trebuie să vă închideţi telefoanele mobile pe toată durata spectacolului.:)