Studii: Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Teatru și Film, clasa Filip Odangiu, Sinko Ferenc, Diana Aldea, promoția 2022 (licență)
Participă la Gala HOP 2022, la secțiunea Grup cu momentul Te iubesc, dar nu pe tine!, alături de colegii săi Andrei Mărgineanu, Mihai-Andrei Pleșa, Sara Pongrac, Paul Tonca.
Alberto Păduraru: Cine ești ca om / artist?
Eduard Crucianu: Din punctul meu de vedere, toți oamenii sunt potențiali artiști, doar că nu toți au șansa de a-și acorda instrumentul. Eu sunt un om care a avut până acum ocazia de a-și explora latura artistică și care vrea să o facă în continuare. Încerc să fiu un om cât mai sincer și cât mai amuzant, pentru ca atmosfera din jurul meu să fie una plăcută.
A.P.: Ce înseamnă pentru tine experiența HOP?
E.C.: Gala HOP este clar o oportunitate pentru tinerii absolvenți actori de a se remarca și de a își face numele puțin mai cunoscut într-o lume unde își termină studiile un număr mult prea mare de tineri, raportat la numărul mic de locuri în domeniu.
A.P.: Dacă viața ta ar fi un musical s-ar numi...
E.C.: A Ballad of A Moldavian Kid. Și ar începe la sat, cu o pomană, unde cântă toate femeile care se ocupă de sarmale, anunțând nașterea mea. Observați motivul contrastant al nașterii simultane cu pomana, care succedă moartea.
A.P.: Iar rolul tău ar fi jucat de...? (nu ai voie să fii chiar tu.)
E.C.: Când sunt copil, de fratele meu cel mai mic. Când sunt adolescent, fratele meu mijlociu. Când sunt mare, Tom Hardy, deși ar trebui să îl facă mai puțin atractiv prin machiaj.
A.P.: Dacă ar fi să-mi faci un playlist pentru cum te simți în momentul ăsta, primele trei piese ar fi...
E.C.: Mă gândesc la acestea trei:
Bellaire - Groovin'
Ascult piesa asta de obicei dimineața, pentru că îmi oferă un fresh start și mă încarcă pentru tot restul zilei.
NCTK - Putea să fie mult mai rău
NCTK este unul din rapperi mei preferați, iar această piesă mai nouă mă calmează de fiecare dată, mesajul ei fiind descris foarte clar prin titlu.
Greentea Peng - This Sound
Iubesc muzica. Nu știu ce m-aș face dacă nu ar exista muzica. This Sound e o piesă care amintește acest lucru de fiecare dată.
A.P.: Ce îți comanzi cel mai des în pauzele de la repetiții?
E.C.: Nu prea am comandat mâncare în pauzele de la repetiții. De obicei, trăgeam o fugă până la magazin, de unde îmi luam ceva sandwich de la frigider și un Monster, neapărat un Monster (știu că nu e bine, dar n-am ce face, sunt slab).
A.P.: Există pauze de la repetiții? Dar de la teatru per se?
E.C.: Există pauze de la orice și așa ar și trebui să fie. Pauza reprezintă o ocazie de a te deconecta de la ceva, ca mai apoi să te reconectezi cu forțe proaspete.
A.P.: Când ai zis ultima oară HOP (interjecție), în afară de contextul galei / premiilor? Poate fi și interjecția compusă HOP și-așa...
E.C.: Cred că pe la vreo nuntă din Moldova.
A.P.: HOP și (cum) așa?
E.C.: HOP și mai așa și mai ș-așa, depinde.
A.P.: Lucru individual sau lucru în echipă?
E.C.: Lucru în echipă întotdeauna. E fain să lucrezi și singur pentru că nu depinzi de nimic, dar e mult mai ușor să te blochezi. În echipă, te inspiră tot timpul partenerii și dacă are cineva o zi mai proastă, poate fi salvat de atmosfera grupului.
A.P.: Dacă nu ai fi actor/actriță ai fi...
E.C.: Vai, ce m-aș descurca dacă n-aș fi actor. Aș putea fi de la informatician la dulgher.
A.P.: Prima amintire cu teatrul?
E.C.: Nu mai știu exact care a fost primul contact cu teatrul, dar știu exact că atunci când mama m-a întrebat dacă aș vrea să mă duc la trupa de teatru, i-am răspuns că nu m-aș duce să fac pe acolo ca animalele. 2 ani mai târziu, jucam într-un spectacol în care făceam vreo 4 animale.
A.P.: Un spectacol de teatru despre care poți spune că ți-a schimbat viața este...? (Și în ce fel.)
E.C.: Nu cred că am un spectacol de teatru care mi-a schimbat viața, dar am un workshop care a fost important în decizia mea de a da la actorie. Am făcut un workshop de biomecanică cu Ciprian Nicula, actor la TNB. Am rămas impresionat de starea pe care am avut-o în acele câteva ore așa că am fost să vorbesc cu el la final. Așa am și ales să vin la Cluj, pentru că am aflat că astfel de exerciții strâns legate de corp se fac numai aici.
A.P.: Un moment în care te-ai gândit cel mai serios să renunți la teatru?
E.C.: Nu am avut încă, dar cu siguranță va exista cel puțin unul.
A.P.: Dacă nu e un joc atunci e...
E.C.: Booooring.
A.P.: Dacă nu e o competiție atunci e...
E.C.: o șansă mare să te plafonezi.
A.P.: Ceva ce ți-ai spune ție de acum 5 ani?
E.C.: Să petrec mai mult timp cu familia înainte de a pleca la facultate, pentru că ocaziile de a sta cu ei sunt din ce în ce mai rare. Să am încredere că o să fie bine, pentru că acum 5 ani, dacă mi-ai fi spus că o să fiu unde sunt acum, aș fi fost cel puțin mulțumit.
A.P.: Ceva ce ți-ai spune ție de peste 5 ani?
E.C.: Îmi dai și mie o invitație te rog la premieră? Sper că nu ești ca ăia de nu îți place de ei acum.
A.P.: Actor total sau show total? Ce înseamnă show pentru tine? Ce înseamnă actor pentru tine?
E.C.: Nu cred că există show total fără actor total. Show pentru mine înseamnă entertainment dus până la capăt. Imaginile sunt spectaculoase, iar actorul se dedică total pentru buna dispoziție a publicului.
A.P.: Ceva ce crezi / simți că ai inventat chiar tu este...
E.C.: Simt că am inventat un sistem de lucru personal care mă ajută de fiecare dată când lucrez într-un proiect. Vreau să cred că mă reinventez pe mine de fiecare dată când sunt pus în alt context.