noiembrie 2024
Emaus
Citiți Jurnalul de creație al lui Dan Coza, co-regizor al spectacolului, aici.
Citiți Jurnalul de creație al Clarei Pop, scenografa spectacolului, aici.
Citiți Jurnalul de creație al lui Dani Buglea, lighting designerul spectacolului, aici.

Notă: Adrian Piciorea este sound designerul spectacolului Emaus.

După ce am citit romanul, am simțit că muzica trebuie să aibă o dimensiune profund spirituală. M-a trimis cu gândul la Arvo Pärt, pe care îl studiam pentru un alt spectacol. Văzusem un documentar în care povestea că procesul artistic este unul meditativ și își dorește ca muzica să aibă calitatea unei rugăciuni. Ceva din intenția lui a rămas cu mine în clipa în care am început lucrul la Emaus.

(Vlad Crudu, Eduard Chimac, Iustin Danalache și Tony Macpela în spectacolul Emaus, Teatrul Excelsior, 2024, foto: Andrei Gîndac)

4 instrumente

Încă de la primele întâlniri, Edda mi-a sugerat să mă folosesc doar de patru instrumente, fiecare atribuit unuia dintre cei patru adolescenți: chitară (Luca), bas (Bobby), tobe (Sfântul) și orgă (Naratorul). Eu urma să le combin în toate variantele posibile, în funcție de necesitatea momentelor din spectacol. Decizia nu venea de nicăieri. În roman se vorbește frecvent despre trupa băieților și chiar este menționat că Bobby cântă la bas, iar Naratorul la orga electronică. Doar că în loc să ne imaginăm cum ar fi sunat melodiile formației, am ales să ne concentrăm pe muzica interioară a fiecărui protagonist și pe evocarea laturii emoționale a confruntărilor dintre personaje.

RAW Creatives

Am lucrat împreună cu David Luncă și Robert Găgeată, parte din RAW Creatives, grupul artistic pe care l-am format în perioada pandemiei. Ne-am împărțit între noi diferite sarcini și am mers din aproape în aproape. Procesul a fost lin, fiindcă direcția a fost clară de la bun început. Puținele instrumente utilizate au pus bazele unui echilibru perfect între libertate și constrângere. Nu ne-a rămas decât să improvizăm pe temele date și să probăm ulterior în repetiții. Am colaborat minunat cu toată echipă artistică, dar în special cu Mariana. Coregrafiile ei ne-au inspirat foarte tare și ne-au provocat să experimentăm la rândul nostru. Dar ăsta este doar planul muzical.

(Irina Ștefan în spectacolul Emaus, Teatrul Excelsior, 2024, foto: Andrei Gîndac)

Ambianțe și tranziții

În ce privește sound designul spectacolului, m-am ocupat în totalitate. Universul pe care l-am propus s-a împletit organic cu lighting designul lui Dani și scenografia Clarei. Obiectivul era din nou foarte limpede: elementele de decor introduse de actori în scenă, împreună cu decupajul de lumină și ambianțele specifice situațiilor, trebuiau să contureze contexte audiovizuale concrete și recognoscibile pentru feliile de realitate desprinse din memoria naratorului. De aceea, am căutat ca fiecare scenă să conțină detalii sonore subtile: ticăitul unui ceas de perete, o ploaie măruntă, rumoarea și ecoul dintr-o biserică etc.

Pentru a reda senzația unei rafale de amintiri, dar și ca să evităm repetiția, tranzițiile dintre scene au fost marcate, la nivel sonor, prin deconstrucția ambianței precedente care se reorganizează și dă naștere ambianței din scena următoare. Efectul produs de aceste treceri bruște și distorsionate susțin, pe de o parte, dinamismul schimbărilor de decor, iar pe de altă parte, accentuează stările și parcursul Naratorului care, navigând prin propria memorie, este afectat de retrăirea aproape ad infinitum a fiecărui episod.

(Eduard Chimac, Iustin Danalache și Irina Ștefan în spectacolul Emaus, Teatrul Excelsior, 2024, foto: Andrei Gîndac)

Sunt foarte recunoscător că am luat parte la crearea acestui spectacol, alături de o echipă extraordinară și rămân cu amintirea unui proces creativ cât se poate de frumos.

N.B. Coloana sonoră va fi în curând disponibilă și pe Spotify, dar până atunci vă invit să vă bucurați de ea urmărind spectacolul de la Teatrul Excelsior, fiindcă acolo este cel mai bine pusă în valoare.

(va urma - jurnalul de creație al graphic designerului Karla Broșteanu)

Emaus
după romanul omonim de Alessandro Baricco / dramatizare colectivă coordonată de Edda Coza / traducerea romanului: Gabriela Lungu
regia: Edda Coza și Dan Coza
coregrafia și mișcarea scenică: Mariana Gavriciuc / scenografia: Clara Pop / muzica originală și sound design: Adrian Piciorea & RAW Creatives / lighting design: Dani Buglea / graphic design: Karla Broșteanu / asistență de regie: Delia Neculau / asistență de scenografie: Sofia Iorga / foto afiș: Albert Dobrin
distribuția: Eduard Chimac (Naratorul), Irina Ștefan (Andre), Vlad Crudu (Luca), Iustin Danalache (Sfântul), Tony Macpela (Bobby)

mulțumiri speciale: Corrado D'Andrea și Anastasia Grigore
parteneri: Teatrul Național "I.L. Caragiale", Asociația Hearth, LiterNet
Proiect realizat de Asociația Tangent în co-producție cu Teatrul Excelsior și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
De: după Alessandro Baricco Regia: Edda Coza și Dan Coza Cu: Eduard Chimac, Irina Ștefan, Vlad Crudu, Iustin Danalache, Tony Macpela

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus